luni

4 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 august, 2019

Rectificarea bugetară propusă de Ministerul Fianațelor prevede o ajustare în sus a PIB-ului, de la 1.022,5 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului, la 1.031 de miliarde de lei.

Rectificare prevede o majorare a veniturilor bugetului de stat cu 2,25 miliarde de lei și o majorare a cheltuielilor cu 752,1 milioane de lei credite de angajament, respectiv 285,7 milioane de lei credite bugetare.

Deficitul se diminuează cu 1,9 miliarde de lei. Conform noilor calcule, acesta ar urma să fie de 2,76% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat, care include atât bugetul de stat cât și bugetele autorităților locale și bugetul pensiilor, se vor majora cu 3,75 de miliarde de lei, iar cheltuielile cu 3,95 miliarde de lei.


Ministerul Finanțelor precizează că proiectul rectificării asigură ”sumele necesare pentru plata pensiilor și salariilor”. De asemenea, sunt asigurate sumele necesare pentru proiectele de investiții aflate în derulare, în timp ce sunt reduse sumele alocate instituțiilor cu un grad scăzut de utilizare a banilor alocați.

Totodată, se asigură suma de 135 milioane lei pentru finalizarea procesului de restituire a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și a timbrului de mediu pentru autovehicule, reprezentând accesoriile rămase la suma restituită (dobânzi).

Alocarea pentru bugetele locale crește cu 4,4 miliarde  lei, astfel:

  • 2,9 miliarde de lei pentru echilibrare. Din această sumă, se prevăd în sumă globală 1,5 miliarde lei, urmând ca diferența să se aloce ulterior prin hotărâre de Guvern.
  • 1,5 miliarde de lei pentru PNDL.

Totodată, s-a majorat cu 400 milioane lei pentru plafonul de împrumuturi/trageri pentru unitățile administrativ teritoriale.

Bugete reduse vor avea următoarele instituții:


Ministerul Transporturilor: –128,8 milioane de lei;

Ministerul Fondurilor Europene: –681,9 milioane de lei;

Ministerul pentru Mediul de afaceri, Comerț și Antreprenoriat: –243 milioane de lei;

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: –310,4 milioane de lei;

Ministerul Cercetării și Inovării: –369,1 milioane de lei;

Ministerul Educației Naționale: –1,03 miliarde de lei;

Secretariatul General al Guvernului: –143,6 milioane de lei.

Ministerul Afacerilor Interne: -13,3 milioane de lei;

Ministerul Tineretului și Sportului: -82,6 milioane de lei;

Ministerul Culturii și Identității Naționale: -132,6 milioane de lei;

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale: -75,5 milioane de lei;

Ministerul Economiei: -225,5 milioane de lei;

Ministerul Energiei: -2,5 milioane de lei;

Ministerul Turismului: -10,8 milioane de lei;

Ministerul Apelor și Pădurilor: -138,8 milioane de lei;

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni: -1,3 milioane de lei;

Senatul României: -4,1 milioane de lei;

Camera Deputaților: -9,5 milioane de lei;

Înalta Curte de Casație și Justiție: -3 milioane de lei;

Curtea Constituțională: -3,1 milioane de lei;

Consiliul Concurenței: -6,4 milioane de lei;

Avocatul Poporului: -1 milion de lei.

Bugete mai mari vor avea ministerele:

Ministerul Afacerilor Externe: +65,8 milioane de lei;

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: +949,6 milioane de lei;

Ministerul Justiției: +44,3 milioane de lei;

Ministerul Apărării Naționale: +28,1 milioane de lei;

Ministerul Muncii și Justiției Sociale: +326,4 milioane de lei;

Ministerul Mediului: +91,3 milioane de lei;

Ministerul Public: +34,4 milioane de lei;

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Administrația Prezidențială: +9,5 milioane de lei;

Rectificarea are în spate un set de măsuri fiscale ce prevăd printre altele majorări de accize, introducerea unei taxe pe băuturile cu zahăr și înghețarea angajărilor la stat.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: