Guvernul a adoptat miercuri Hotărârea privind emiterea acordului de mediu pentru proiectul „Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a Unităţilor 3 şi 4 de la C.N.E. Cernavodă”, potrivit site-ului instituției.
Prin acest act ”sunt specificate elementele principale ale aspectelor de mediu în relație cu măsurile și condițiile necesare realizării Proiectului și ulterior, în perioada funcționării noilor obiective”, se mai spune în document.
De asemenea, ”Sunt subliniate măsurile destinate îmbunătățirii răspunsului centralei nucleare în cazul unui accident sever”, măsuri elaborate în urma evaluărilor tip Teste de stres” solicitate de Consiliul European și de Comisia Europeană, după accidentul de la Fukushima, pentru toate centralele nucleare din UE.
Departamentul pentru Energie a anunţat luni încheierea ofertei publice prin care s-au vândut 10% din acţiunile Nuclearelectrica, pentru 281,8 milioane de lei, adică aproximativ 63 de milioane de euro.
În urma IPO-ului, capitalul social va fi majorat cu aproape 312,5 milioane de lei (în jur de 70 de milioane de euro), deoarece un pachet de 1,077% din acţiuni, în valoare de 30,60 milioane de lei (circa 6,8 milioane de euro) a fost achiziţionat de Fondul Proprietatea (FP), în baza dreptului de preempţiune.
Suma este foarte aproape de limita minimă pe care şi-a fixat-o Departamentul.
Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă fac obiectul unor controverse privind decizia politică de a fi continuate. Există voci care consideră că România nu ar trebui să le construiască, iar altele care consideră că sistemul energetic național ar ieși în avantaj. Marea problemă a celor două reactoare rămâne sursa de finanțare.
”Compania de stat Nuclearelectrica nu va mai avea un aport financiar la reactoarele 3 şi 4 ale Centralei atomice de la Cernavodă, ci va participa doar cu activele existente”, declara, pe 6 septembrie a.c. Gabriel Dumitraşcu, directorul Direcţiei de Privatizări din cadrul Departamentului pentru Energie.
