luni

17 ianuarie, 2022

Răzbunarea inflației: Creşterea salariilor nu se vede în prosperitatea din România

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 noiembrie, 2019

Creşterea veniturilor populaţiei nu a compensat scorurile mai mici ale României la capitolele care au tras cel mai mult în jos scorul general în clasificarea The Legatum Prosperity Index: participarea civică şi relaţiile sociale, performanţa sistemului sanitar şi performanţa guvernului.

The Legatum Prosperity Index plasează România abia pe locul 45 din 149 în clasamentului global, după toate ţările Europei Centrale și de Est (ECE) de dincolo de graniţa de vest, dar în urcare trei poziții față de ediția din 2016 a raportului Institutului Legatum, realizat în colaborare cu Erste Group.


În clasificarea Legatum, în ECE după România se  mai află doar Bulgaria (la mică distanță), Macedonia de Nord, Serbia și Republica Moldova.

 

Indicele ia în calcul atât bogăţia materială, cât şi bunăstarea socială și clasifică ţările în funcţie de nouă domenii diferite: calitate economică, mediu de afaceri, administraţie publică, educaţie, sănătate, siguranţă şi securitate, libertate personală, capital de încredere şi mediul natural.

Răzbunarea inflaţiei


Odată cu creşterea salariilor a crescut şi costul vieţii, iar aşteptările mai mari ale populaţiei din toată Europa Centrală şi de Est (ECE) s-au decuplat de realitatea nivelului de trai, producând instatisfacţie mai ales printre tineri, spune raportul citat.

„În România, preţurile bunurilor şi serviciilor au crescut cu 257% între 2000 şi 2017, comparativ cu 98% în Ungaria şi cu 87% în Letonia, media UE fiind 36%.

Cu toate acestea, media creşterilor salariale în România, Croaţia, Cehia, Estonia şi Slovacia nu a depăşit 3 € pe oră, faţă de 10 € în Franţa”, spune raportul citat.

Creşterea salariilor nu a ţinut pasul cu costul tot mai ridicat al vieţii, ceea ce „înseamnă că un loc de muncă nu este întotdeauna garanţia unui nivel de trai decent”.

România are cea mai ridicată proporţie de persoane ocupate expuse riscului de sărăcie din Uniunea Europeană: 18,9% sau una din cinci persoane.

Rezultat: emigraţie

În consecință, „marile speranţe ale oamenilor de a duce o viaţă mai bună după 1989 nu s-au materializat, iar dezamăgirea populației a contribuit la creşterea migraţiei în regiune (ECE)”.

Ca urmare, aproape 20% din populaţia activă (calificată sau nu) a emigrat din România începând cu anul 2004. La nivelul ECE, „pentru a face faţă unui mediu social şi economic instabil, 18 milioane de emigranţi au părăsit regiunea de la căderea comunismului”, potrivit sursei citate.

Guvernanţa: Cum sunt liderii politici aşa e şi ţara

Întâmplător sau mai degrabă nu, România este la fel de rău plasată în ierarhia ECE la capitolul guvernanţă, cum este şi la scorul general: doar înaintea Bulgariei, Macedoniei de Nord, Serbiei și Republicii Moldova.

Capitolul guvernanţă al Indicelui Prosperiţăţii Legatum măsoară  progresele naţionale în materie de: domnia legii, integritatea guvernului  performanţa guvernului şi  participare politică.

Cel mai rău cotate: capitalul social şi sistemul de sănătate

Cu o plasare tocmai pe locul 83, „capitalul social încă slab este cel mai problematic aspect al prosperităţii în România”, ceea ce face şi mai vulnerabilă societatea în perioadele de recesiune.

Legăturile şi încrederea dintre cetăţeni, precum şi între cetăţeni şi instituţii este substanţial mai slabă în ECE decât în alte regiuni ale lumii.(…) În plus, ţările cu niveluri iniţial ridicate ale capitalului social au suferit recesiuni economice mai puţin severe în perioada 2007 – 2016”, spune raportul.

Mai bine de un sfert din polulaţia României trăieşte sub pragul sărăciei, în timp ce proporţiile medii sunt de 17,1% în ECE şi 5,1% în Europa Occidentală.

Acest 25% nu ar fi putut ridica scorul, dar nici celelalte trei sferturi nu au performanțe compensatorii privind calitatea relațiilor sociale, a normelor sociale și   a participării civice, avaluate la acest capitol.

La fel, România are cel mai redus scor agregat privind sistemul de sănătate (locul 81), după cel al Republicii Moldova şi al Serbiei.

Când vine însă, vorba doar de problemele de sănătate declarate de oameni, România se plasează pe penultimul loc din lume.

Scor mai bun la mediul de afaceri, dar ceilalţi îl au şi mai bun

Cele mai bune scoruri ale României sunt la „Siguranță & securitate” și la mediul de afaceri, dar celelalte ţări din ECE sunt şi mai bine cotate la aceste capitole.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Raportul remarcă, totuşi, ritmul mare de recuperare al handicapului în ultimi cinci ani mai ales în Serbia, Macedonia de Nord şi România. Progresele industriale din România sunt de asemenea remarcate, ca  şi  cele ale Albaniei.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr