Flancul ”valutar” al războiului comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii a devenit evident luni, când China și-a devalorizat moneda la cel mai redus nivel al ultimilor 11 ani, drept răspuns la noile tarife vamale anunțate de președintele Donald Trump. Decizia a creat o furtună pe bursele din întreaga lume, notează Reuters.
SUA au acuzat oficial, luni seara, China că și-a devalorizat deliberat moneda, după ce aceasta a atins pragul simbolic de 7 yuani pentru un dolar. Statele Unite au ajuns ”la concluzia că China și-a manipulat moneda”, indică Departamentul Trezoreriei într-un comunicat.
Acuzația fusese lansată cu scurt timp înainte de președintele american.
”China și-a depreciat valuta până aproape de nivelul minim istoric. Se cheamă <<manipulare valutară>>. Auzi, Rezerva Federală? Este o gravă încălcare care va face mult rău Chinei pe termen lung”, a scris președintele Donald Trump pe Twitter.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat la rândul său luni că banca centrală este atentă la evoluțiile de este hotare, în special la mișcările de capital, precizând că războiul comercial dintre SUA și China ”este, defapt, un război valutar între marile puteri”.
Politica valutară a Beijingului
Yuanul s-a depreciat la cel mai redus nivel din ultimii 11 ani după ce banca centrală a Chinei (People’s Bank of China – PBOC), cu acordul decidenților de la Beijing, și-a setat cursul ”pivot” la cel mai redus nivel din ultimele opt luni.
Spre deosebire de celelalte valute importante, care evoluează în funcție de cerere și ofertă, fiind influențate de soldurile balanțelor comerciale, dobânzile cheie de politică monetară sau inflație, yuanul nu este liber convertibil. Acesta poate fluctua față de dolar doar într-o marjă de 2% în jurul unui curs pivot determinat zilnic de PBOC.
Devalorizarea monedei aduce un important avantaj: ieftinește exporturile Chinei. Acestea devin astfel mai competitive, ceea ce reduce din impactul noilor tarife vamale impuse de SUA.
Riscurile nu sunt însă de ignorat. Deprecierea monedei poate duce la ieșiri de capital. În 2015, spre exemplu, PBOC a trecut să intervină prin vânzarea rezervelor sale valutare pentru a opri deprecierea yuanului.
„Adăugarea unui nou front monetar la conflictul comercial în desfășurare între cele două superputeri economice ale lumii riscă să agraveze și mai mult tensiunile și să afecteze creșterea economică mondială”, a avertizat Ricardo Evangelista, analist pentru ActivTrades.
Intervenția băncii centrale chineze a provocat o furtună pe piețele valutare din Asia și pe bursele de acțiuni europene.
După căderile de pe piețele asiatice și europene, cei trei mari indici de pe Wall Street au înregistrat cea mai proastă zi a anului: Dow Jones Industrial Average a pierdut 2,90%, Nasdaq a pierdut 3,47%, iar indicele S&P 500 s-a devalorizat cu 2,98%.
A doua zi
Marți, yuanul s-a stabilizat la 7,05 remninbi/dolar. Analiștii sunt de părere că deși China nu vede nicio problemă în devalorizarea monedei față de dolar, autoritățile vor interveni atunci când ritmul de scădere va accelera suficient de mult încât să risce o fugă generalizată a capitalului.
Guvernatorul băncii centrale, Yi Gang, a răspuns acuzațiilor SUA dând asigurări că statul va asigura ”stabilitatea fundamentală” a monedei și ”nu se va implica în devalorizarea competitivă”, notează FT.
Președintele american Donald Trump a anunțat săptămâna trecută introducerea de tarife vamale pentru importuri chineze în valoare de 300 de miliarde de dolari.
