luni

6 decembrie, 2021

Rata dobânzii pe termen lung a luat-o înapoi în sus. S-ar impune o schimbare în politica economică

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

26 aprilie, 2020

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a luat-o înapoi în sus, după ce scăzuse de la aproximativ patru procente și jumătate la finele anului trecut spre pragul de 4% în primele 2 luni din 2020, potrivitr datelor publicate de Eurostat.
Reamintim, că, dincolo de efectele evidente asupra plăților bugetare viitoare, acest indicator este critic pentru scopuri de convergenţă  și adoptarea euro.

La nivelul de 4,56% pentru luna martie 2020, creșterea mai mare de o jumătate de punct procentual este de-a dreptul îngrijorătoare din perspectiva percepției piețelor internaționale, fiind, totodată, cel mai slab indicator economic pentru țara noastră în context european.

O comparație cu situația vecinilor

Diferențele dintre noi și restul statelor UE sunt imense, după cum vor fi și pe partea de obligații de plată asumate pe zeci de ani de acum înainte. Ungaria este la două puncte procentuale în spate, în timp ce elevul-problemă Grecia s-a situat la mai puțin de jumătate față de noi (1,97%, după ce reușise o peformanță formidabilă în februarie 2020, doar 1,07%).


Iată cum ne prezentăm în context regional, unde numai Ungaria a mai consemnat o creștere semnificativă ( +0,28 puncte procentuale), în timp ce Bulgaria, legată în regim fix de moneda unică europeană a păstrat un nivel extrem de redus al dobânzii pe termen mediu și lung ( de la 0,12% în luna anterioară, la 0,15%).

Așadar, România este excepţia care se evidențiază în rău la nivel regional și la nivelul întregii Uniuni Europene. De unde și perspectiva negativă din partea pieţelor de capital, în condițiile în care suntem la limita calificativului care recomandă investițiile directe, alminteri în scădere cu 70% la începutul acestui an.

Este consecința directă a acumulării deficitelor bugetare și comerciale în ultimii ani spre și peste limita de suportabilitate. De-abia apoi se adaugă nevoia de bani în condițiile pandemiei de coronavirus, exact în perioada în care ne programasem, pe bază de creștere economică devenită iluzorie, noi majorări consistente de cheltuieli cu pensiile.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Or, pentru exterior, indicatorii macroeconomici vorbesc de la sine, indiferent de controversele populiste din ţară. Elocvent, Germania (care și-a redus datoria publică de la 75% din PIB sub limita de 60% pe parcursul ultimilor patru ani) a ajuns cu dobânda pe termen lung la -0,54%, de la -0,04% în urmă cu 12 luni și -0,30% la finele anului trecut.

Ceea ce sugerează că am avea nevoie de o schimbare radicală de paradigmă în politica economică, adică „ajustarea plapumei pe măsura posibilităților” pentru nu ne îndatora în condiții extrem de dezavantajoase. Care ar greva asupra dezvoltării țării pentru mulți ani de acum înainte.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

De studiat graficul de mai jos: el reprezintă o parte a analizei apărute în revista (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare nr. 88 (titlurile și autorii – LINK...

rrr