Aproape un sfert dintre elevii români nu reușesc să atingă criteriile minime de performanță la matematică și la științe, adică se încadrează la analfabetism științific și numeric, conform raportului „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” – TIMSS 2019.
La matematică și la științe, România continuă să se plaseze sub media internațională de 500 de puncte, poziție rămasă neschimbată de 20 de ani, de când România participă la TIMSS, constată o analiză a rezultelor realizată de specialiști în științele educației și în testare educațională de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București.
La matematică, unde s-au înregistrat 479 de puncte în 2019, se observă o ușoară recuperare de 21 de puncte, față de minimul istoric înregistrat în anul 2011 (458 puncte).
Această evoluție nu este valabilă și în cazul științelor, iar distribuția performanței rămâne o problemă majoră pentru sistemul educațional
românesc, mai arată analiza experților din UB.
Se profilează o criză a profesorilor la disciplinele științifice
Datele agregate, atât la nivelul profesorilor de științe, cât și al celor de matematică, reprezintă un semnal de alarmă cu privire la asigurarea în timp a bazinului de profesori din învățământul gimnazial pentru aceste discipline, avertizează analiza specialiștilor FPSE.
Structura pe grupe de vârstă arată că în aproximativ 10 ani se va ajunge la un deficit grav de profesori la aceste discipline:
- aproximativ jumătate dintre profesorii de științe au peste 50 de ani (40.6%), respectiv 60 de ani (14.3%)
- aproximativ jumătate dintre profesorii de matematică au vârste peste 50 de ani (47%)
Aproape un sfert dintre elevii români nu reușesc să atingă criteriile minime de performanță la matematică și la științe, adică se încadrează la analfabetism științific și numeric, conform raportului „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” – TIMSS 2019.
La matematică și la științe, România continuă să se plaseze sub media internațională de 500 de puncte, poziție rămasă neschimbată de 20 de ani, de când România participă la TIMSS, constată o analiză a rezultelor realizată de specialiști în științele educației și în testare educațională de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București.
La matematică, unde s-au înregistrat 479 de puncte în 2019, se observă o ușoară recuperare de 21 de puncte, față de minimul istoric înregistrat în anul 2011 (458 puncte).
Această evoluție nu este valabilă și în cazul științelor, iar distribuția performanței rămâne o problemă majoră pentru sistemul educațional
românesc, mai arată analiza experților din UB.
Se profilează o criză a profesorilor la disciplinele științifice
Datele agregate, atât la nivelul profesorilor de științe, cât și al celor de matematică, reprezintă un semnal de alarmă cu privire la asigurarea în timp a bazinului de profesori din învățământul gimnazial pentru aceste discipline, avertizează analiza specialiștilor FPSE.
Structura pe grupe de vârstă arată că în aproximativ 10 ani se va ajunge la un deficit grav de profesori la aceste discipline:
- aproximativ jumătate dintre profesorii de științe au peste 50 de ani (40.6%), respectiv 60 de ani (14.3%)
- aproximativ jumătate dintre profesorii de matematică au vârste peste 50 de ani (47%)
Noile intrări în sistem nu vor putea asigura înlocuirea pensionărilor. întrucât tinerii care aleg o carieră didactică în domeniu sunt foarte puțini – doar 1,89% din absolvenți.
Echipa care a coordonat implementarea studiului TIMSS în România propune o abordare strategică – atunci când e vorba de analfabetism științific – a recrutării de profesori calificați la matematică și științe, prin încurajarea opțiunii pentru profesia didactică încă de la nivelul formării inițiale.
De asemenea, masteratele didactice ar trebui să ofere anual granturi de studii pentru a acoperi necesarul de profesori, mai precizează analiza specialiștilor UB.
Cel mai mare procent de analfabetism științific din Europa
Raportul arată existența unui „analfabetism numeric” la 22% din populația școlară de clasa a VIII-a, în timp ce un procent de 48% dintre acești elevi se află sub nivelul mediu-funcțional de performanță.
Alte concluzii grave:
- Analfabetismul numeric este disproporționat de mare față de restul statelor, în condițiile în care jumătate din țările participante nu ating 13%.
- Același procent de 22% reprezintă și cota de „analfabetism științific” în cadrul populației școlare de clasa a 8-a, cel mai mare procent dintre țările europene evaluate.
- Un alt procent de 51% din acești elevi este sub nivelul mediu-funcțional de performanță.
Analfabetism științific, cauze:
- Potrivit concluziilor studiului, una dintre cauzele care stau la baza acestor rezultate slabe este lipsa sau calitatea inadecvată a resurselor
pentru asigurarea unui proces educațional coerent. De exemplu, România se află pe ultimele locuri dintre țările evaluate la accesul la tehnică de calcul sau la numărul de laboratoare științifice: aproape 40% din copiii au un acces redus sau deloc la acestea. - 20% din copii nu au văzut nici măcar un singur experiment de-a lungul educației lor, iar alți 36% dintre copii au realizat un experiment științific doar de câteva ori pe an.
Recomandările specialiștilor de la Universitatea din București, care vizează:
- Echitatea sistemului educațional
- Recrutarea, formarea inițială și continuă a profesorilor și serviciile de sprijin educațional
- Climatul și mediul de învățare
- Experiențele de învățare și interacțiunile din clasă
- Infrastructura educațională și resursele.
Creșterea echității sistemului
Distanța mare dintre procentul relativ ridicat al elevilor cu rezultate scăzute și cei cu performanțe de nivel înalt (de exemplu, la matematică, 15% dintre copii au avut dificultăți în a rezolva sarcinile propuse, în timp ce 3% dintre ei au scoruri ridicate, peste 650) este un indicator clar că România se plasează în grupul țărilor puțin eficiente în promovarea echității în educație, atrage atenția analiza UB.
Pentru a crește capacitatea sistemului de învățământ românesc de a promova abordări echitabile, specialiștii din cadrul FPSE propun:
- dezvoltarea de programe de educație remedială pentru elevii cu dificultăți
- familiarizarea cadrelor didactice cu programele de intervenție personalizată (de tipul design universal pentru învățare) care să susțină potențialul fiecărui elev
- dezvoltarea de sisteme de monitorizare a frecvenței și participării școlare a elevilor (mecanisme de avertizare timpurie în educație/MATE) care să permită identificarea din timp a celor aflați în situație de risc de abandon
- dezvoltarea de mecanisme pentru atragerea de profesori calificați în aceste zone, pentru susținerea și motivarea acestora.
Studiul TIMSS are loc o dată la patru ani, este coordonat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale (IEA) și analizează comparativ competențele de matematică și științe (biologie, fizică, chimie) în rândul elevilor.
TIMSS 2019 a măsurat competențele elevilor de 14 ani din peste 60 de țări din toată lumea.
Au participat la cercetare peste 580.000 de elevi, 310.000 părinți, 19.000 directori de școli și 52.000 de profesori din toată lumea. În România testul a implicat 4.485 de elevi, 196 de directori și 623 de profesori din 199 școli.
Pentru România, studiul a fost elaborat și implementat pe parcursul anilor 2019-2020 de specialiști în științele educației și în testare educațională de la Universitatea din București, prin UB Learning Centre – Laboratorul de Testare Educațională.
Echipa a fost coordonată de prof. univ. dr. Lucian Ciolan, Prorector UB și reprezentant al României în Consiliul Asociației Internaționale pentru Evaluarea Performanțelor în Educație (IEA), precum și de prof. univ. dr. Dragoș Iliescu, cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, președinte al Diviziei de Testare și Evaluare Psihologică al Asociației Internaționale de Psihologie Aplicată și coordonatorul național al proiectului TIMSS 2019.
Noile intrări în sistem nu vor putea asigura înlocuirea pensionărilor. întrucât tinerii care aleg o carieră didactică în domeniu sunt foarte puțini – doar 1,89% din absolvenți.
Echipa care a coordonat implementarea studiului TIMSS în România propune o abordare strategică – atunci când e vorba de analfabetism științific – a recrutării de profesori calificați la matematică și științe, prin încurajarea opțiunii pentru profesia didactică încă de la nivelul formării inițiale.
De asemenea, masteratele didactice ar trebui să ofere anual granturi de studii pentru a acoperi necesarul de profesori, mai precizează analiza specialiștilor UB.
Cel mai mare procent de analfabetism științific din Europa
Raportul arată existența unui „analfabetism numeric” la 22% din populația școlară de clasa a VIII-a, în timp ce un procent de 48% dintre acești elevi se află sub nivelul mediu-funcțional de performanță.
Alte concluzii grave:
- Analfabetismul numeric este disproporționat de mare față de restul statelor, în condițiile în care jumătate din țările participante nu ating 13%.
- Același procent de 22% reprezintă și cota de „analfabetism științific” în cadrul populației școlare de clasa a 8-a, cel mai mare procent dintre țările europene evaluate.
- Un alt procent de 51% din acești elevi este sub nivelul mediu-funcțional de performanță.
Analfabetism științific, cauze:
- Potrivit concluziilor studiului, una dintre cauzele care stau la baza acestor rezultate slabe este lipsa sau calitatea inadecvată a resurselor
pentru asigurarea unui proces educațional coerent. De exemplu, România se află pe ultimele locuri dintre țările evaluate la accesul la tehnică de calcul sau la numărul de laboratoare științifice: aproape 40% din copiii au un acces redus sau deloc la acestea. - 20% din copii nu au văzut nici măcar un singur experiment de-a lungul educației lor, iar alți 36% dintre copii au realizat un experiment științific doar de câteva ori pe an.
Recomandările specialiștilor de la Universitatea din București, care vizează:
- Echitatea sistemului educațional
- Recrutarea, formarea inițială și continuă a profesorilor și serviciile de sprijin educațional
- Climatul și mediul de învățare
- Experiențele de învățare și interacțiunile din clasă
- Infrastructura educațională și resursele.
Creșterea echității sistemului
Distanța mare dintre procentul relativ ridicat al elevilor cu rezultate scăzute și cei cu performanțe de nivel înalt (de exemplu, la matematică, 15% dintre copii au avut dificultăți în a rezolva sarcinile propuse, în timp ce 3% dintre ei au scoruri ridicate, peste 650) este un indicator clar că România se plasează în grupul țărilor puțin eficiente în promovarea echității în educație, atrage atenția analiza UB.
Pentru a crește capacitatea sistemului de învățământ românesc de a promova abordări echitabile, specialiștii din cadrul FPSE propun:
- dezvoltarea de programe de educație remedială pentru elevii cu dificultăți
- familiarizarea cadrelor didactice cu programele de intervenție personalizată (de tipul design universal pentru învățare) care să susțină potențialul fiecărui elev
- dezvoltarea de sisteme de monitorizare a frecvenței și participării școlare a elevilor (mecanisme de avertizare timpurie în educație/MATE) care să permită identificarea din timp a celor aflați în situație de risc de abandon
- dezvoltarea de mecanisme pentru atragerea de profesori calificați în aceste zone, pentru susținerea și motivarea acestora.
Studiul TIMSS are loc o dată la patru ani, este coordonat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale (IEA) și analizează comparativ competențele de matematică și științe (biologie, fizică, chimie) în rândul elevilor.
TIMSS 2019 a măsurat competențele elevilor de 14 ani din peste 60 de țări din toată lumea.
Au participat la cercetare peste 580.000 de elevi, 310.000 părinți, 19.000 directori de școli și 52.000 de profesori din toată lumea. În România testul a implicat 4.485 de elevi, 196 de directori și 623 de profesori din 199 școli.
Pentru România, studiul a fost elaborat și implementat pe parcursul anilor 2019-2020 de specialiști în științele educației și în testare educațională de la Universitatea din București, prin UB Learning Centre – Laboratorul de Testare Educațională.
Echipa a fost coordonată de prof. univ. dr. Lucian Ciolan, Prorector UB și reprezentant al României în Consiliul Asociației Internaționale pentru Evaluarea Performanțelor în Educație (IEA), precum și de prof. univ. dr. Dragoș Iliescu, cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, președinte al Diviziei de Testare și Evaluare Psihologică al Asociației Internaționale de Psihologie Aplicată și coordonatorul național al proiectului TIMSS 2019.
