După indexarea cu patru procente a punctului de pensie, raportul dintre pensia medie pentru limită de vârstă și venitul salarial mediu pe economie va reveni cu puțin peste pragul de 60%. Dacă valoarea medie a pensiilor de toate tipurile acordate va crește de la 778 lei la 809 lei, cea a pensiilor primite de persoanele aflate la vârsta a treia va crește de la 898 lei la 934 lei ( venitul salarial mediu net pe 2012 a fost de 1.547 lei) .
Precizarea este necesară pentru a face distincția între cei care nu mai sunt în activitate pe motiv de bătrânețe și cei care nu au etatea necesară încadrării în clișeul comun al pensionarului. Cam o persoană din 40 a ieșit mai devreme la pensie (una din 400 cu pensie întreagă), una din șase pe motiv de invaliditate și una din nouă pentru că este urmaș al unui pensionar care a încetat din viață.
De reținut că dintre cele circa 3,28 milioane persoane care au vârsta legală de pensionare doar aproximativ 1,8 milioane persoane au și stagiul integral de cotizare ( au contribuit integral la vremea lor pentru plata pensiilor aflate atunci în plată). Altfel spus, doar 55% dintre ”pensionarii bătrâni” și mai puțin de 40% dintre pensionari cumulează și condiția de vârstă și condiția de vechime pentru a primi o pensie care să poată fi raportată corect la salariul aflat în plată din perspectiva solidarității între generații.
Valorile prezentate pe site-ul Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale nu includ și pensiile speciale, ce au valori mult mai mari decât cele ale pensionarilor ”de rând”. După cum nici valoarea medie a venitului salarial mediu net nu include firmele cu mai puțin de patru salariați, în schimb asimilează cu plata în numerar beneficiile de natură salarială cunatificate în contul retribuirii muncii.
Prin contrast, pensia medie nu include facilitățile ”de natură pensională” de care beneficiază cetățenii seniori. Așadar, valoarea de 60% a raportului dintre pensie și salariu, așa cum apare el în primă instanță, fără ajustările menționate este, cu siguranță, semnificativ subevaluată. În iunie 2010, ultima lună în care au fost furnizate date oficiale pentru pensionarii adevărați ”, care au și vârsta legală și vechimea integrală, raportul dintre pensie și salariu era de 71,5%.
Cert este că, dacă salariatul are un copil în întreținere, venitul său personal va fi cu siguranță mai mic decât al pensionarului pe care îl susține, la un raport de circa 1 la 1 între salariați și pensionari. În acest context, trebuie subliniat că salariul minim pe economie de 750 lei înseamnă doar 566 lei, adică va fi în continuare mai mic decât pensia medie de invaliditate cel puțin până la data de 1 iulie a anului în curs.
Revenind la dispunerea valorii medii a pensiilor între categoriile de pensionari, ar mai fi de subliniat că persoanele care au lucrat numai în agricultură au pensia mai mică cu o șeptime decât urmașii celor care au beneficiat de pensie și au încetat din viață. Oricum, la fundamentarea bugetului de pensii, speranța de viață sau, după caz, de studii a urmașilor ar trebui luată în calcul alături de speranța de viață a titularului dreptului la pensie.
Sunt câteva aspecte de natură să schimbe semnificativ percepția asupra banilor alocați pentru plata pensiilor. Datele sugerează aplicarea unor corecții la compararea corectă a sumelor între salariați și pensionari, precum și între diferitele categorii de pensionari. După cum apare drept necesară și o regândire a politicii de redistribuire a veniturilor obținute în favoarea primitorilor de pensie pe motiv de muncă prestată și nu de asimilare a stagiului de cotizare.
În tot acest tablou statistic, lipsește un element esențial, care ar trebui urmărit strict de autorități: numărul pensionarilor care lucrează. Unii dintre aceștia obțin venituri chiar mai mari din salarii decât din pensii și, în destul de multe cazuri, nu au nici vârsta legală de pensionare. De aceea, încadrarea lor rămâne discutabilă iar raportul real dintre salariați și pensionari ar trebui reevaluat.
Una peste alta, ar fi necesară stimularea muncii și descurajarea obținerii de beneficii sociale la limita prevederilor legale, inclusiv prin fiscalizarea pe baza veniturilor totale obținute de o persoană și nu în funcție de sursa de proveniență, pensie sau salariu. Iar politica de protecție socială ar trebui să se facă strict după venitul pe persoană și nu după alte criterii.
Urmărește-ne pe Google News
