Ponderea populației UE cu vârsta peste 65 de ani a crescut de la mai puțin de 10 % în 1960 la aproape 20 % în 2015 și se estimează că va mai urca la aproape 30 % până în 2060.
Este o consecință a evoluției speranței de viață la naștere (de la 74,2 ani în 1990, la 80,9 ani în 2014), evoluție ce impune însă regândirea sistemului de sănătate: mai multe fonduri pentru asistența medicală primară și prevenirea bolilor asociate stilului de viață (obezitate și diabet cu complicațiile aferente etc.), mai puține zile de spitalizare pe caz și „efectuarea cu mai multă înțelepciune a cheltuielilor cu produsele farmaceutice, inclusiv prin utilizarea deplină a oportunităților de substituire cu medicamente generice”. Sunt câteva dintre concluziile unui raport privind sănătatea realizat de Comisia Europeană în colaborare cu OECD.
Această creștere, acompaniată de trendul de reducere a fertilității se va reflecta într-o scădere a participării pe piața muncii și va crește presiunile financiare asupra sistemelor de pensii și de sănătate.
În afară de aceasta, nu toți anii câștigați în plus la durata de viață sunt sănătoși (urmează să vedem cum evoluează indicatorul ani de viață sănătoasă după 65 de ani), ceea ce înseamnă că va crește proporția resurselor alocate pentru sănătatea segmentului în vârstă din populație.
În prezent, 16 % dintre adulți sunt obezi (în creștere față de 11 % în 2000), iar unul din cinci adulți încă fumează. Multe vieți ar putea fi salvate prin direcționarea mai multor resurse în strategii de promovare a sănătății și de profilaxie a bolilor, pentru a contracara factorii menționați, precum și alți factori, iar în al doilea rând, prin îmbunătățirea calității asistenței medicale acordate în caz de boli acute și cronice, spune Raportul.
Aproximativ 50 de milioane de persoane din UE suferă de boli cronice și mai multe de jumătate de milion de europeni mor anual la vârste active (sunt morți evitabile), ceea ce înseamnă 115 miliarde euro pierdere din cauza scăderii productivității în Uniune.
Un procent de 1,7% din PIB-ul UE este alocat beneficiilor pentru incapacitate de muncă și plății concediilor medicale. Procentul este mai mare decât cel alocat pentru șomaj.
Cheltuielile pentru sănătate în 2015 au reprezentat 9,9% din PIB-ul UE, față de 8,7% în 2005.
Accesul la servicii medicale – România și încă 3 state au peste 10% din populație fără asigurare de sănătate
- 27 % dintre pacienți merg la secția de urgențe din cauza lipsei disponibilității asistenței medicale primare
- în medie, 15 % din cheltuielile medicale sunt plătite direct de către pacienți, existând diferențe mari între țări
- iar probabilitatea ca europenii săraci să aibă dificultăți în a beneficia de asistență medicală adecvată din motive financiare este, în medie, de 10 de ori mai mare decât în cazul celor mai înstăriți
În plus, deși unul dintre principiile promovate în UE este accesul la servicii de sănătate pentru toți cetățenii și aproape toate statele membre acoperă costurilor unui pachet de servicii de bază, patru țări, printre care și România au procente de populație de peste 10% fără asigurări de sănătate. Celelalte trei state sunt Grecia, Bulgaria și Cipru.
Profilul sănătății României
Are una dintre cele mai mari rate de morți premature și calculele arată că din această cauză s-au pierdut aproape 250.000 de ani de viață productivă:
Exces de antibiotice
România se numără printre statele UE unde se consumă cu peste 50% mai multe antibiotice din linia a doua, care ar trebui să se administreze doar când cele obișnuite, din linia întâi, nu-și fac efectul.
Media europeană era de 18% în 2014, dar Malta, Cipru, Bulgaria, România și Germania au raportat procente cu 50% mai mari:
Rată ridicată a deceselor
Cele mai mici rate de deces la 100.000 locuitori au înregistrat în 2014 Spania, Italia și Franța, cu aproximativ 900 de morți, în timp ce România, Lituania, Letonia, Slovacia și Ungaria aveau procente de 1.400 sau peste:
Mortalitate ridicată în rândul copiilor
În România, Letonia și Estonia, rata mortalității în rândul copiilor (1 – 14 ani) este de peste 20 la 100.000 copii, dublu față de media de media UE de 11,8%:
Cei mai mulți bolnavi de tuberculoză
România are de departe cel mai mare număr de pacienți cu TBC – 16.000 de persoane în 2014:
Notificare înseamnă diagnosticarea TBC la pacient (caz nou sau recidivă) și raportarea în sistemul național de supraveghere și la OMS.
Alcool în exces
Rata obezității în rândul copiilor crește îngrijorător
Avem una dintre cele mai mici rate de obezi per total populație, dar se observă un fenomen îngrijorător în rândul copiilor (cei de 15 ani sunt cuprinși în statistică), creștere înregistrată în ultimii fiind accelerată, până la 16% (media europeană este de 18%).
