Comisia Europeană a publicat marți, chiar în ziua când Donald Trump a fost ales președinte al SUA, Raportul anual al stadiului aderării Turciei la UE.
Termenii sunt mult mai temperați, la nivel de „îngrijorări serioase”, decât ar fi fost de așteptat după somațiile ferme adresate Ankarei cu doar o săptămână înainte.
Doar în discursul lui Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, este preluat avertismentul rostit luni de Jean-Claude Juncker, președintele CE: „Autorităţile turce trebuie să ne spună ce vor şi să explice şi proprilor cetăţeni”.
Pe de altă parte, statele membre trebuie să discute profund şi deschis despre viitorul relaţiei cu Turcia, a adăugat Johannes Hahn.
O primă discuție pe subiectul Turcia, aderarea și derapajele statului de drept, va avea loc săptămâna viitoare, luni, la Consiliul Afacerilor Externe (reuniunea șefilor diplomațiilor din statele membre), iar o poziție clară pe această temă ar putea fi luată la summitul de iarnă al Consiliului European, în decembrie.
Comisarul Hahn a explicat miercuri că raportul anual privind Turcia vine într-un moment foarte important pentru Turcia și pentru relațiile UE-Turcia: „Suntem extrem de îngrijorați în legătură cu deteriorarea statului de drept și a democrației în urma tentativei de lovitură de stat. Este în interesul Turciei să pună capăt neîntârziat tendinței de a se îndepărta de UE.”
Constatările raportului
- În Turcia s-au înregistrat regrese în acest respectării drepturilor fundamentale, iar aplicarea în practică prezintă adesea deficiențe semnificative. În urma tentativei de lovitură de stat din iulie a fost declarată starea de urgență, în acest context fiind luate măsuri de anvergură de natură să afecteze drepturile fundamentale. Numeroase încălcări grave ale interdicției de a recurge la tortură și rele tratamente și ale drepturilor procedurale au fost invocate în perioada care a urmat tentativei de lovitură de stat.
- Având în vedere amenințarea gravă la adresa democrației turce și a statului turc, o reacție rapidă și decisivă la această amenințare era legitimă. Cu toate acestea, amploarea și natura colectivă a măsurilor adoptate în urma loviturii de stat ridică o serie de semne de întrebare.
- Discriminarea și ostilitatea față de categoriile vulnerabile ale populației, inclusiv pe motive de orientare sexuală sau de identitate de gen, continuă să reprezinte un motiv serios de îngrijorare.
- Adoptarea legii care a permis ridicarea imunității și arestarea unui număr important de deputați ai HDP (partidul pro-kurd), este una dintre marile îngrijorări.
- Există sesizări credibile că unii dintre reprezentanții societății civile, inclusiv apărători ai drepturilor omului, au fost supuși intimidării. De asemenea, un număr mare de organizații au fost închise ca urmare a măsurilor luate după tentativa de lovitură de stat, sub acuzația că aveau legături cu mișcarea Gulen.
- Violența împotriva celor de orientare sexuală minoritară, discriminarea, discursul bazat pe ură folosit împotriva minorităților, încălcarea drepturilor omului în cazul persoanelor din comunitatea LGBT, continuă să fie o sursă de îngrijorări serioase.
- Aplicarea selectivă și arbitrară a prevederilor legii de combatere a terorismului a avut un impact negativ asupra libertății de exprimare. Continuă acuzarea unor jurnaliști, scriitori sau utilizatori ai rețelelor social media, retragerea acreditării unor jurnaliști, ca și închiderea multor organizații de presă, iar acesta este un motiv de gravă îngrijorare.
Schimbare semnificativă de ton după anunțarea rezultatelor prezidențialelor din SUA
Piatra de bornă fixată pentru suspendarea negocierilor rămâne, deocamdată, reintroducerea pedepsei capitale, CE reamintește Turciei că respingerea pedepsei cu moartea este esențială pentru UE și una dintre obligațiile centrale asumate de Turcia în cadrul procesului de aderare.
Asta, deși cu numai câteva zile în urmă, liderii europeni vorbeau de posibilitatea suspendării procesului de aderare și chiar de aplicarea unor sancțiuni pentru Ankara.
De-a lungul anilor, relația Turcia – UE a supraviețuit indiferent de tensiunile apărute, din cauza intereselor reciproce, iar din 2015 a apărut un motiv în plus, cu miză uriașă pentru Europa, pentru a face concesii Ankarei – rolul acestui în stoparea fluxului de migranți.
Potrivit Acordului din martie anul acesta, imigranții ajunși în Turcia și care nu se califică pentru azil, sunt trimiși înapoi în Turcia.
După lovitura de stat eșuată (iulie), lucrurile s-au schimbat ușor și a apărut pericolul suspendării candidaturii Ankareiîn cazul reintroducerii pedepsei cu moartea.
Până în acel moment, ambele părți păreau să aștepte ca celălalt să declare încheierea negocierilor.
Săptămâna trecută, Ankara a făcut un pas mai departe spre regimul autocratic – cei doi copreședinți și mai mulți deputați ai Partidului Democrat al Popoarelor (HDP), principalul partid pro-kurd din Turcia, au fost arestați preventiv.
Măsura a provocat un val de reacții dure din partea liderilor europeni.
Federica Mogherini, șefa diplomației europene, făcea marți un apel dur pentru ca Ankara să reia dialogul cu opoziția.
“Revenirea la un proces politic credibil și la un dialog politic sincer sunt esențiale pentru democrația Turciei și stabilitatea din regiune”, a spus Mogherini, care a adăugat: “UE și statele membre …. cer Turciei să salveze democrația parlamentară, precum și respectul pentru drepturile omului, statul de drept, libertățile fundamentale și dreptul la un proces corect, în conformitate cu angajamentele asumate (de Ankara – n. red.) în calitate de țară candidată (la statutul de țară membră UE”.
“Detențiile de astăzi (vineri – n. red.) transmit un semnal terifiant în privința situației pluralismului politic din Turcia (…) Prin acest nou șir de arestări la nivel înalt, autoritățile turce nu doar că împing Turcia tot mai departe de democrație, dar întorc de asemenea spatele valorilor, principiilor, normelor și regulilor din relațiile dintre UE și Turcia”, a declarat președintele PE, Martin Schulz.
Ministrul de externe al Luxemburgului a propus sancțiuni economice împotriva Ankarei
Ministrul de externe al Luxemburgului a comparat metodele folosite de regimul de la Ankara cu “metodele folosite în timpul perioadei nazist” și a sugerat adoptarea unor sancțiuni economice împotriva Turciei.
Liderul liberalilor din UE a cerut stoparea negocierilor pentru aderarea Turciei la UE
Guy Verhofstadt, liderul grupului liberalilor din Parlamentul European a cerut UE să oprească discuțiile privind aderarea Turciei la blocul comunitar, declarând: “Turcia a devenit un stat autocrat”.
De aceea era de așteptat ca Raportul de miercuri să treacă de nivelul „îngrijorărilor serioase”.
Miercuri, însă, a fost declarat viitor președinte al SUA Donald Trump , cel care promite o altfel de politică internațională din partea americanilor și care a sugerat o nouă apropiere de Rusia (noul partener strategic al Turciei).
Turcia consideră că Raportul nu este obiectiv
Turcia a respins imediat concluziile Raportului, ministrul afacerilor europene al Turciei, Omer Celik, declarând că „unele secțiuni ale raportului sunt departe de a fi obiective”. Se referea exact la capitolele referitoare la respectarea drepturilor fundamentale și a libertăților civile.
Miercuri, după anunțarea victoriei lui Trump în alegerile pentru Casa Albă, președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că speră ca alegerea acestuia să marcheze o nouă eră în SUA și să ducă la pași benefici pentru drepturile fundamentale, libertățile și democrația din întreaga lume.
De asemenea, premierul Binali Yildirim i-a cerut lui Donald Trump să-l predea Turciei pe clericul Fethullah Gulen, cel acuzat de Ankara că s-ar afla în spatele tenetativei de lovitură de stat din iulie.
Istoricul aderării Turciei
- Turcia și-a depus candidatura la 14 aprilie 1987
- i-a fost recunoscut statutul de țară candidată în decembrie 1999, cu ocazia Consiliului European de la Helsinki
- negocierile de aderare cu Turcia au fost demarate la 3 octombrie 2005, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale de la Luxemburg
- negocierile au fost reluate la modul serios în 2015
- în această toamnă ar fi trebuit eliminate vizele pentru cetățenii turci
Ankara a amenințat zilele trecute că va anula Acordul privind imigranții dacă Uniunea nu va oferi curând un răspuns privind regimul vizelor.
Urmărește-ne pe Google News
