Mai mult de jumătate din statele UE nu au reușit să protejeze în timpul pandemiei dreptul la adunări pașnice, conform unui raport al Uniunii Libertăților Civile Europa și Greenpeace Europa și citat de Euractiv.
Demonstrații pașnice au fost întrerupte violent de poliție, iar unele limitări stricte ale drepturilor fundamentale au rămas în vigoare și după relaxarea măsurilor.
De asemenea, guvernele au restricționat accesul al informațiile de interes public, făcând mai dificilă examinarea de către public a modului în care autoritățile și-au folosit puterile consolidate în timpul pandemiei. Astfel de practici au fost identificate în Ungaria, Italia, Austria și Țările de Jos.
Un alt abuz întâlnit este folosirea necesității de prevenire a răspîndirii dezinformării ca pretext pentru cenzurarea dreptului la liberă exprimare, mai spune raportul. Practica a fost identificată în mai multe state europene, dar Ungaria și România oferă exemplele cele mai șocante.
Instanțele au intervenit frecvent pentru a împiedica guvernele naționale să instituie interdicții generale privind protestelor, atrăgând nemulțumireaputerii executive, mai spune raportul.
De exemplu, în Slovenia, când Curtea Constituțională a pus sub semnul întrebării interzicerea adunărilor, prim-ministrul Janez Janša a acuzat judecătorii că s-au pronunțat politic.
Raportul spunea că unele țări din UE au pedepsit vocile critice prin introducerea unor dispoziții penale sau prin utilizarea celor deja existente.
Tot din România a fost prezentat un caz în care un student a fost amendat cu 200 de euro pentru că l-a criticat pe primar, acuzându-l că nu a reușit să ofere un răspuns adecvat la criza de coronavirus.
După relaxarea restricțiilor, mai menționează Raportul citat de Euractiv, guvernele naționale s-au dovedit reticente în renunțarea la puterile speciale dobândite în perioada de vârf a pandemiei.
