Ritmul de reducere al numărului de arme nucleare din arsenalele din întreaga lume înregistrează o încetinire, în contextul în care puterile atomice îşi modernizează, iar unele chiar îşi lărgesc arsenalele, arată un raport SIPRI publicat luni.
La începutul lui 2021, cele nouă ţări care dețin armament atomic (Rusia, Statele Unite, Regatul Unit, Franţa, China, India Pakistanul, Israelul şi Coreea de Nord) aveau împreună 13.080 de arme nucleare, cu 320 mai puţine decât la începutul lui 2020, potrivit unor estimări ale Institutului Internaţonal de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI).
În ciuda acestei scăderi generale, numărul estimat de SIPRI al armelor nucleare desfășurate în prezent – împreună cu forțe operaționale – a crescut la 3825, de la 3720 anul trecut. În jur de 2000 dintre acestea – aproape toate aparținând Rusiei sau SUA – sunt ținute într-o stare de alertă operațională ridicată, adică pot fi lansate în câteva minute.
Potrivit unor estimări SIPRI, China ar deţine 350 de focoase nucleare, cu 30 mai multe la începutului 2021, devansând Franţa, care deţine 290 (stabil), Regatul Unit, care deţine 225 (+10), Pakistanul 165 (+5), India 156 (+6) şi Israel 90 (stabil).
Ultima dintre puterile nucleare, Coreea de Nord, ar putea construi 40-50 de capete nucleare cu materialul de fisiune produs de regim, evaluează institutul suedez, însă numărul acestora rămâne ”extrem de incert”.
”Reducerea arsenalelor nucleare cu care ne-am obişnuit de la sfârşitul Războiului Rece pare să bată pasul pe loc”, declară un cercetător de la SIPRI, Hans Kristensen. ”Observăm programe de modernizare nucleară foarte importante în lume şi în toate statele dotate cu armament nuclear”, subliniază el, dar şi o ”creştere a importanţei atribuite armamentului nuclear în strategiile militare” ale acestor ţări.
Această tendinţă se înregistrează atât în Rusia, cât şi în Statele Unite – care deţin împreună peste 90% din armamentul nuclear mondial – prima 6.255 de foacoase, cu 120 mai puţine, iar a doua 5.550, cu 250 mai puţine, potrivit SIPRI.
Cele două puteri au continuat o desfiinţare a ogivelor care nu mai erau operaţionale, însă fiecare număra la începutul lui 2021 cu 50 mai multe în cadrul ”desfăşurării opperaţionale” decât cu un an înainte.
Tratatul semnat de Moscova cu Washingtonul, ”New START”, care vizează o menţinere a arsenalelor sub nivelul din timpul Războiului Rece, a fost prelungit cu cinci ani, în ultiml moment, la începutul anului.
Această prelungire era importantă ”pentru a crea stabilitate”, subliniază Kristensen, cu atât mai mult cu cât alte tratate – ca de exemplu Tratatul privind Forţele Nucelare cu rază Intermediară (INF) – au expirat în ultimii ani.
Însă noua administraţie americană a lui Biden ”semnalează foarte clar că va continua majoritatea zdrobitoare a programului modernizării nucleare care se afla în curs în perioada lui Trump”, sublniază cercetătorul.
Campania Internaţională pentru Abolirea Armamentului Nuclear (ICAN) arăta într-un raport, publicat la începutul lui iunie, că puterile atomice au consacrat 72 de miliarde de dolari arsenalelor lor în 2020, un total aflat în creştere cu 1,4 miliarde de dolari.
