Cheltuielile de apărare ale României s-au ridicat la 1,92% din PIB în 2018, ușor sub ținta de 2% asumată, potrivit estimărilor NATO.
România se află astfel pe locul opt în cadrul alianței, în ceea ce privește nivelul resurselor bugetare alocate Armatei, reiese dintr-un raport publicat joi de NATO.
Cheltuielile aferente achiziției de echipamente reprezintă 34,4% din suma totală, potrivit estimărilor NATO, al treilea cel mai ridicat nivel după cele înregistrate de Luxemburg (a cărui cheltuieli militare reprezintă doar 0,54% din PIB, cel mai scăzut nivel), respectiv Letonia (stat membru al alianței care a atins obiectivul de 2% din PIB).
Două treimi din cheltuielile totale de apărare din cadrul NATO au fost realizate de Statele Unite, respectiv 605 miliarde de dolari. SUA au cheltuit echivalentul a 3,39% din PIB, față de 1,48% din PIB, media celorlalte state membre. Doar șase state, în afară de SUA, și-au atins ținta de 2% din PIB, respectiv Grecia, Marea Britanie, Estonia, Polonia, Letonia și Lituania.
România, Letonia, Lituania și Polonia sunt singurele state membre care au legi naționale sau acorduri politice ce impun alocarea a 2% din PIB pentru apărare.
România avea, la finele anului trecut, 69.000 de militari, în creștere cu 11,2% față de 2017, potrivit datelor NATO.
Defalcat, 34,36% din cheltuielile de apărare au fost alocate echipamentelor, 52,53% cheltuielilor de personal, 3,65% infrastructurii și 9,46% altor capitole (mentenanță, anumite cheltuieli de R&D etc).
NATO estimează că România a cheltuit, în sumă absolută, 18,1 miliarde de lei pentru apărare, în 2018.
