Independența și diversitatea mass-media europene sunt puse în pericol de influențe politice și de preocupări legate de proprietarii acestora, afirmă ultimul raport de monitorizare publicat joi de Centrul pentru Pluralism Media și Libertate a Presei.
”Niciun stat membru UE nu a eliminat riscurile la adresa pluralismului media”, este concluzia studiului derulat în 19 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.
În clasamentele conținute de raport, România înregistrează cele mai slabe rezultate la capitolul profesionalism și la gradul de concentrare încrucișată a proprietății în mass-media.
În plan general, afirmă raportul, jurnaliștii sunt într-o situație precară din cauză că sunt plătiți prost, nu beneficiază de securitatea locului de muncă, le lipsesc suport profesional și coduri de etică adecvate și sunt deseori supuși amenințărilor.
Mass-media din România
Capitolul dedicat presei din România are drept principale concluzii:
1- Principalul risc este generat de lipsa mecanismelor care să asigure independența editorială și profesionalismul
2- Pericole identificate: utilizarea media în scop politic, interferența proprietarilor în conținutul editorial, integritatea și profesionalismul personalului
Pentru eliminarea riscurilor și pericolelor sunt formulate o serie de recomandări:
- Elaborarea unei legislații specifice care să elimine aceste probleme
- Declanșarea unei dezbateri pe tema transparentizării proprietății media
- Reglementarea și publicarea de rapoarte financiare detaliate de către companiile de media
- Publicarea de către toate entităților de stat, într-o formă ușor accesibilă, a bugetelor și cheltuielilor de publicitate și a contractelor încheiate cu companii de media
- Depolitizarea și profesionalizarea entitățile de control din domeniul audio-vizualului, depolitizarea și profesionalizarea managementului media de stat
- Realizarea unor bugete multianuale pentru media de stat și acordarea acestor bugete prin acordul a mai mulți actori (Președinție, Parlament, CNA etc).
Lista de indicatori a media române este:
- Protecția libertății de expresie: 31%, risc scăzut
- Protejarea dreptului la informare: 31%, risc scăzut
- Profesionalism, standarde profesionale: 67%, risc ridicat
- Independență față de autorități: 18%, risc scăzut
- Transparența proprietății; 38%, risc mediu
- Concetrarea proprietății media: 61%, risc mediu
- Concentrarea încrucișată a proprietății media: 100%, risc ridicat
- Părtinire politică în media: 36%, risc mediu
- Control politic al trusturilor media: 81%, risc ridicat
- Control politic al distribuției media: neglijabil
- Publicitate de stat: 58%, risc mediu
- Independența (guvernanță și finanțare) serviciilor publice de media: 69%, risc ridicat
- Independența agențiilor de presă: 38%, risc mediu
Spre comparație, statistica europeană ilustrată de graficele de mai jos:
Analiza pe România a fost realizată de Marina Popescu, Adina Marincea, Ioana Lupea, Ruxandra Gubernat, Roxana Bodea.
Lista experților consultați: Răzvan Martin – ActiveWatch, Manuela Preoteasa – EurActiv, Mihnea Vasiliu – Ringier, Ovidiu Gherasim Proca – Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Ioana Avădani – Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), George Chiriţă – (ARCA), Dorina Rusu – CNA.
Principalul motiv de îngrijorare la nivel european: Cine deține proprietatea?
Principala preocupare a autorilor raportului este legată de prorietarii media. Controlul trusturilor de presă este în multe situații deținut de câțiva jucători, care capătă astfel puteri exagerate. În destule alte situații persistă neclarități legate de adevărații deținători ai unor posturi TV sau publicații.
Lipsa de transparență în domeniul proprietății face ca cetățenii să nu poată aprecia gradul potențial de părtinire al informațiilor prezentate de un trust de presă, afirmă raportul.
La nivel european, cinci state sunt catalogate cu ”risc înalt” din punct de vedere al transparenței proprietăților de media: Finlanda, Lituania, Luxemburg, Polonia și Spania.
Alte 8 state sunt încadrate la ”risc mediu”: Cehia, Germania, Irlanda, Letonia, Olanda, Portugalia, România și Suedia.
Raportul indică și semne de întrebare legate de gradul de independență față de politică al mass-media.
12 state- Austria, Croația, Cipru, Cehia, Irlanda, Malta, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Spania- sunt trecute la categoria ”risc mediu” în ceea ce privește independența politică din cauze multiple: număr semnificativ de relatări părtinitoare, control deținut de persoane cu conexiuni politice puternice, sau favorizarea media prietenoase prin acordarea de publicitate de stat.
Raportul tratează inclusiv aspecte de incluziune socială- accesul la informații al diverselor grupuri sociale sau culturale, al comunităților locale sau al persoanelor cu dizabilități.
Centrul pentru Pluralism Media și Libertate a Presei a fost finanțat de către Comisia Europeană pentru realizarea acestor rapoarte în fiecare stat membru UE. Situația celor 9 state membre care lipsesc din cercetarea pe 2015- Belgia, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Grecia, Ungaria, Italia și Marea Britanie- a fost tratată de raportul din 2014.
Raportul integral Media Pluralism Monitor 2015 poate fi consultat integral AICI-Link
Urmărește-ne pe Google News
