Raport GRECO: CSM trebuie să joace un rol mai important în numirea șefilor de parchete

România trebuie să-și updateze legislația pentru a preveni mita și a consolida progresele realizate, printr-o voință fără precedent, împotriva corupției înrădăcinate din instituțiile de stat, concluzionează al patrulea raport de evaluare GRECO (The Group of States against Corruption – Grupul Statelor împotriva Corupţiei), al Consiliului Europei (CoE).

România este considerată ca fiind unul dintre cele mai corupte state membre ale Uniunii Europene și Bruxelles-ul monitorizează cu atenție evoluțiile în acest domeniu – România și Bulgaria sunt țările din UE cărora li se aplică Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).

„România a făcut pași importanți pentru a investiga și a urmări în justițiefaptele de corupție”, a declarat vineri secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, citat într-un comunicat al instituției.

„Acum trebuie să dezvolte un sistem de prevenție mai solid și mai eficient, care să abordeze situațiile problematice înainte ca ele să se transforme într-un comportament infracțional”, a adăugat secretarul general al CoE.

Recomandări GRECO

Nouă dintre recomandările GRECO vizează legislativul, trei – integritatea tuturor magistraților, iar una – exclusiv procurori, mai precis, numirea șefilor de parchete:

• Procedura numirii şi revocării din funcții de conducere din parchete, cu excepţia Procurorului General, să fie una transparentă și bazată pe criterii obiective, în care Consiliul Superior al Magistraturii să dețină un rol mai important decât cel strict consultativ pe care-l are acum.
• Trebuie îmbunătățită transparența procesului legislativ prin dezvoltarea în continuare a regulilor privind dezbaterile publice, consultările și audierile
• Revizuirea regulilor astfel încât să se asigure faptul că un proiect de lege, amendamentele, ordinea de zi și rezultatele sunt prezentate în timp util, astfel încât procedurile de urgență să fie aplicate într-un număr limitat de situații
• Elaborarea unui cod de conduită pentru membrii parlamentului, cu tot cu un mecanism pentru impunerea aplicării lui
• Clarificarea implicațiilor pe care le pot avea asupra parlamentarilor actualele prevederi privind conflictul de interese, indiferent dacă acesta poate fi dezvăluit de indiferent dacă un astfel de conflict poate fi pus în lumină şi de declaraţiile de avere şi de interese; extinderea definiţiei conflictului de interese dincolo de interesele financiare personale, introducerea obligației dezvăluirii ad hoc în situația când un conflict între anumite interese private ale unui membru al Parlamentului poate apărea în raport cu o chestiune aflată în lucru în procedurile parlamentare – în plen sau în comisii – sau în altă activitate legată de mandatul acestuia
• Stabilirea unui set robust de restricţii cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri şi alte beneficii pentru parlamentari şi asigurarea că un astfel de sistem este înţeles şi aplicat în mod corespunzător
• Realizarea unei evaluări adecvate a regulilor privind incompatibilităţile parlamentarilor, mai ales a coerenţei şi asigurării respectării acestora în practică, pentru a identifica raţiunile lipsei percepute de eficienţă, şi operarea schimbărilor necesare;
• Identificarea modalităţilor pentru a accelera şi asigura respectarea hotărârilor judecătoreşti în materia incompatibilităţilor
• Introducerea de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacţioneze cu lobby-işti şi alţi terţi care încearcă să influenţeze procesul legislativ
• Luarea în considerare a creșterii în continuare a capacităţii Agenţiei
• Naţionale de Integritate de procesare a datelor; consolidării abordării
• proactive din partea ANI în privința monitorizării declaraţiilor de avere şi de interese
• Analizarea și modificarea sistemului de imunități al parlamentarilor în exercițiu, inclusiv al acelora care sunt și actuali sau foști membri ai Guvernului, inclusiv prin reglementarea unor criterii clare și obiective privind deciziile de ridicare a imunității și prin renunțarea la necesitatea ca organele de urmărire penală să înainteze în Parlament întregul dosar atunci când cere avizul pentru urmărire penală sau arestare
• Autoritatea parlamentară să înfiinţeze pentru membrii săi un sistem de consiliere prin care parlamentarii să poată solicita sfaturi în materie de integritate şi care să ofere informare specializată şi regulată cu privire la implicaţiile normelor existente şi a celor care vor fi adoptate în materia prezervării integrităţii parlamentarilor, inclusiv viitorul Cod de conduită
• Completarea Codului de etică al judecătorilor şi procurorilor în aşa manieră încât să ofere îndrumare potrivită în special cu privire la conflictele de interese (cu exemple), incompatibilităţi şi activităţi accesorii, imparţialitate şi alte aspecte relaţionate acesteia (incluzând acceptarea cadourilor şi a altor avantaje, conduita în viaţa privată)
• Creşterea eforturilor de formare şi conştientizare cu privire la integritate şi componentele preventive ale politicilor anticorupţie, inclusiv pentru judecătorii şi procurorii în funcţie