fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul ei privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va propune actul… Mai mult

16.09.2020

Evenimentul

Video Live: Starea Uniunii Europene prezentată de Ursula von der Leyen – textul integral atașat

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, de la ora 10,00 ora României, primul său discurs privind Starea Uniunii în care va încerca… Mai mult

16.09.2020

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Raport finalizat la nivelul anului 2017 – investițiile străine au depăşit 75 de miliarde de euro. Domeniile către care s-au îndreptat banii

de Marin Pana , 2.10.2018

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 75.581 milioane  euro, dar în echivalent raportat la PIB s-au diminuat de la ceva mai mult de 41% din PIB-ul anual la 40,2%.

Datele centralizate și publicate de BNR arată că 69,5% din această sumă (52.746 milioane euro) s-a constituit în aport la capitalurile proprii (inclusiv profitul reinvestit) ale firmelor străine.

Restul de 30,5% a fost reprezentat de creditul net primit de acestea din afara țării (23.105 milioane euro).

Fluxul net de ISD pe parcursul anului trecut a fost de 4.797 milioane euro, cu ceva mai mult de şase procente în plus comparativ cu 2016. De reamarcat, însă, modificările importante survenite în structura pe componente, unde participaţiile la capital s-au diminuat cu circa 30%, până la 2.235 milioane euro, în timp ce profitul reinvestit (şi asimilat metodologic cu o investiţie străină) a urcat cu peste 50%, la 1.733 milioane euro.

De remarcat valoarea relativ ridicată a pierderilor consemnate de o parte a întreprinderilor ISD în raport cu profiturile declarate de întreprinderilor ISD (2.809 milioane euro pierderi faţă de 8.068 milioane euro profit, de unde, după prelevarea celor 3.526 milioane euro dividende repartizate a rezultat suma reinvestită, potrivit metodologiei internaţionale BPM6).

La un rezultat al majorării ISD pe ansamblul domeniilor de activitate cu circa cinci miliarde şi jumătate euro, investițiile noi în industria prelucrătoare s-au situat la circa o treime (1,81 miliarde de euro). Adică exact atât cât s-a plasat în sectorul de construcţii şi tranzacţii imobiliare (care a trecut, astfel, pragul de 15% din total), urmat de cel de comerţ (1,45 miliarde euro).

Sectorul de intermedieri financiare şi asigurări a rămas mult în urmă, cu doar ceva mai mult de o jumătate de milliard de euro. Producţia de energie electrică, gaze, apă şi-a continuat evoluţia oscilantă cu care a bătut pasul pe loc în ultimii patru ani Totodată, surprinde scăderea semnificativă stocului de investiţii străine pe zona de tehnologia informaţiei şi comunicaţii (-478 de milioane de euro).

În interiorul industriei prelucrătoare, sectoarele care au beneficiat de finanţarea externă cea mai mare au fost cele de mijloace de transport (928 milioane euro), prelucrare ţiţei, produse chimice, cauciuc şi mase plastic (352 milioane euro) şi metalurgie (242 milioane euro). De remarcat, totuşi, că industria prelucrătoare s-a situat sub comerţ în ceea ce priveşte profitul reinvestit (650 milioane euro faţă de 669 milioane euro).

În pofida faptului că avem o țară cu un potențial turistic remarcabil, pe zona de hoteluri și restaurant datele statistice nu confirmă acest lucru şi din perspectiva investitorilor străini. Ponderea acestui în sector în total ISD a rămas cu totul derizorie iar sumele plasate, deşi în uşoară creştere anul trecut, sub nivelurile din 2014 şi 2015.

Cum a evoluat activitatea productivă a firmelor ISD

Activitatea productivă  firmelor cu capital străin a fost crescătoare în toată perioada 2009 – 2017, cu excepția unei ușoare diminuări a cifrei de afaceri în anul 2014 și a unei scăderi trecătoare a numărului de angajați în anul 2010. De subliniat, anul 2017 a consemnat cea mai mare creştere a cifrei de afaceri a întreprinderilor ISD din ultimii nouă ani iar numărului de angajaţi a trecut pragul de 1,3 milioane persoane.

Per total, veniturile nete obținute de către investitorii străini direcți în România anul trecut s-au ridicat la suma de 5.877 milioane euro, în creştere cu aproape 16% faţă de anul precedent. Ele au rezultat din profiturile nete de 5.259 milioane euro (+23%) şi veniturile nete din dobânzi primite la creditele acordate de firmele-mamă întreprinderilor lor din România, în sumă de 618 milioane euro (-21%).

Ar mai trebui menționată importanța întreprinderilor ISD în ceea ce privește comerțul exterior, unde au realizat 73,4% din exporturi și 66,0% pe partea de importuri, valori în scădere marginală faţă de anul precedent. Aceste ponderi au fost mai mari şi chiar mai mult dar şi echilibrate în industria prelucrătoare, cu niveluri de 79,8% la export și 80,5% la import. Maximele au fost atinse pe segmentul de maşini, utilaje şi echipamente ( 93,1% şi, respectiv, 89,8%), dominat categoric de capitalul strain.

Pentru a ne poziționa în raport cu dimensiunea economiei, menționăm că, una peste alta, veniturile nete aduse de investițiile străine făcute în România au reprezentat anul trecut 3,13% din PIB. Raportat la soldul acumulat de 40,2% din acelaşi PIB, rezultă o profitabilitate remarcabilă, care ar trebui să ne dea de gândit în privinţa efectelor gen dus-întors din domeniul economic.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.10.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Elveția – Referendum pentru rămânerea sau ieșirea din Acordul de liberă circulație în UE

Iulian Soare

Elveţienii vor decide duminică referendum dacă vor ca ţara lor să renunţe la acordul de liberă circulaţie a persoanelor cu Uniunea Europeană, după o campanie… Mai mult

Stiri

Modificarea de lege ce-l exclude pe președinte din procedura numirii conducerii Consiliului Concurenței – constituțională

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizările preşedintelui Klaus Iohannis, PNL şi USR privind modificările aduse Legii concurenţei, stabilind că acestea sunt constituţionale.… Mai mult

Stiri

Prudență de pandemie: Populația ține în bănci cu 13% mai mulți lei și cu peste 16% mai multă valută față de august 2019

Adrian N Ionescu

Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 12,9% (10,0% în termeni reali) față de august 2019 și cu 0,2% față de iulie 2020,… Mai mult

Stiri

Direcția Supraveghere din BNR va avea o nouă conducere

Vladimir Ionescu

Adrian Cosmescu va prelua funcția de director al Direcției Supraveghere din cadrul Băncii Naționale a României (BNR), după pensionarea lui Nicolae Cinteză (foto). Nicolae Cătălin… Mai mult

Stiri

Doar una din șapte locuințe din România este construită după 1990. Județele cu cele mai multe imobile noi

Raluca Florescu

În România, aproximativ 1,22 milioane de locuinţe noi au fost construite după anul 1990, ceea ce reprezintă 13,4% din totalul celor 9,1 milioane de unităţi… Mai mult

Stiri

Școlile unde se organizează secții de vot trec în online în perioada 25 – 29 septembrie

Vladimir Ionescu

Școlile din România unde vor funcționa secții de votare pentru alegerile locale de duminică vor fi închise începând din 25 și până în 29 septembrie,… Mai mult

Stiri

Britanicii au uitat de Brexit, din cauza pandemiei. Însă, o ieșire fără un acord din UE poate fi mult mai devastatoare decât coronavirusul

Raluca Florescu

În Marea Britanie, efectele pandemiei au aruncat într-un con de umbră problema Brexitului și în special efectele pe care le-ar putea avea ieșirea fără un… Mai mult