luni

4 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 octombrie, 2018

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 75.581 milioane  euro, dar în echivalent raportat la PIB s-au diminuat de la ceva mai mult de 41% din PIB-ul anual la 40,2%.

Datele centralizate și publicate de BNR arată că 69,5% din această sumă (52.746 milioane euro) s-a constituit în aport la capitalurile proprii (inclusiv profitul reinvestit) ale firmelor străine.

Restul de 30,5% a fost reprezentat de creditul net primit de acestea din afara țării (23.105 milioane euro).


Fluxul net de ISD pe parcursul anului trecut a fost de 4.797 milioane euro, cu ceva mai mult de şase procente în plus comparativ cu 2016. De reamarcat, însă, modificările importante survenite în structura pe componente, unde participaţiile la capital s-au diminuat cu circa 30%, până la 2.235 milioane euro, în timp ce profitul reinvestit (şi asimilat metodologic cu o investiţie străină) a urcat cu peste 50%, la 1.733 milioane euro.

De remarcat valoarea relativ ridicată a pierderilor consemnate de o parte a întreprinderilor ISD în raport cu profiturile declarate de întreprinderilor ISD (2.809 milioane euro pierderi faţă de 8.068 milioane euro profit, de unde, după prelevarea celor 3.526 milioane euro dividende repartizate a rezultat suma reinvestită, potrivit metodologiei internaţionale BPM6).

La un rezultat al majorării ISD pe ansamblul domeniilor de activitate cu circa cinci miliarde şi jumătate euro, investițiile noi în industria prelucrătoare s-au situat la circa o treime (1,81 miliarde de euro). Adică exact atât cât s-a plasat în sectorul de construcţii şi tranzacţii imobiliare (care a trecut, astfel, pragul de 15% din total), urmat de cel de comerţ (1,45 miliarde euro).

Sectorul de intermedieri financiare şi asigurări a rămas mult în urmă, cu doar ceva mai mult de o jumătate de milliard de euro. Producţia de energie electrică, gaze, apă şi-a continuat evoluţia oscilantă cu care a bătut pasul pe loc în ultimii patru ani Totodată, surprinde scăderea semnificativă stocului de investiţii străine pe zona de tehnologia informaţiei şi comunicaţii (-478 de milioane de euro).


În interiorul industriei prelucrătoare, sectoarele care au beneficiat de finanţarea externă cea mai mare au fost cele de mijloace de transport (928 milioane euro), prelucrare ţiţei, produse chimice, cauciuc şi mase plastic (352 milioane euro) şi metalurgie (242 milioane euro). De remarcat, totuşi, că industria prelucrătoare s-a situat sub comerţ în ceea ce priveşte profitul reinvestit (650 milioane euro faţă de 669 milioane euro).

În pofida faptului că avem o țară cu un potențial turistic remarcabil, pe zona de hoteluri și restaurant datele statistice nu confirmă acest lucru şi din perspectiva investitorilor străini. Ponderea acestui în sector în total ISD a rămas cu totul derizorie iar sumele plasate, deşi în uşoară creştere anul trecut, sub nivelurile din 2014 şi 2015.

Cum a evoluat activitatea productivă a firmelor ISD

Activitatea productivă  firmelor cu capital străin a fost crescătoare în toată perioada 2009 – 2017, cu excepția unei ușoare diminuări a cifrei de afaceri în anul 2014 și a unei scăderi trecătoare a numărului de angajați în anul 2010. De subliniat, anul 2017 a consemnat cea mai mare creştere a cifrei de afaceri a întreprinderilor ISD din ultimii nouă ani iar numărului de angajaţi a trecut pragul de 1,3 milioane persoane.

Per total, veniturile nete obținute de către investitorii străini direcți în România anul trecut s-au ridicat la suma de 5.877 milioane euro, în creştere cu aproape 16% faţă de anul precedent. Ele au rezultat din profiturile nete de 5.259 milioane euro (+23%) şi veniturile nete din dobânzi primite la creditele acordate de firmele-mamă întreprinderilor lor din România, în sumă de 618 milioane euro (-21%).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Ar mai trebui menționată importanța întreprinderilor ISD în ceea ce privește comerțul exterior, unde au realizat 73,4% din exporturi și 66,0% pe partea de importuri, valori în scădere marginală faţă de anul precedent. Aceste ponderi au fost mai mari şi chiar mai mult dar şi echilibrate în industria prelucrătoare, cu niveluri de 79,8% la export și 80,5% la import. Maximele au fost atinse pe segmentul de maşini, utilaje şi echipamente ( 93,1% şi, respectiv, 89,8%), dominat categoric de capitalul strain.

Pentru a ne poziționa în raport cu dimensiunea economiei, menționăm că, una peste alta, veniturile nete aduse de investițiile străine făcute în România au reprezentat anul trecut 3,13% din PIB. Raportat la soldul acumulat de 40,2% din acelaşi PIB, rezultă o profitabilitate remarcabilă, care ar trebui să ne dea de gândit în privinţa efectelor gen dus-întors din domeniul economic.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: