La obiect

Începe anul școlar. O analiză prin comparație a corpului profesoral

Începe un nou an de școală, iar preocuparea generală este starea școlilor, începând de la toaletele din curte până la autorizațiile ISU. Începe școala și… Mai mult

08.09.2019

La obiect

Document / Ministerul Finanțelor – strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale. Guvernul va orienta împrumuturile spre moneda națională

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, va informa luni guvernul în legătură cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2019-2021, document din care… Mai mult

08.09.2019

Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

Cronicile

Raport finalizat la nivelul anului 2017 – investițiile străine au depăşit 75 de miliarde de euro. Domeniile către care s-au îndreptat banii

de Marin Pana , 2.10.2018

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 75.581 milioane  euro, dar în echivalent raportat la PIB s-au diminuat de la ceva mai mult de 41% din PIB-ul anual la 40,2%.

Datele centralizate și publicate de BNR arată că 69,5% din această sumă (52.746 milioane euro) s-a constituit în aport la capitalurile proprii (inclusiv profitul reinvestit) ale firmelor străine.

Restul de 30,5% a fost reprezentat de creditul net primit de acestea din afara țării (23.105 milioane euro).

Fluxul net de ISD pe parcursul anului trecut a fost de 4.797 milioane euro, cu ceva mai mult de şase procente în plus comparativ cu 2016. De reamarcat, însă, modificările importante survenite în structura pe componente, unde participaţiile la capital s-au diminuat cu circa 30%, până la 2.235 milioane euro, în timp ce profitul reinvestit (şi asimilat metodologic cu o investiţie străină) a urcat cu peste 50%, la 1.733 milioane euro.

De remarcat valoarea relativ ridicată a pierderilor consemnate de o parte a întreprinderilor ISD în raport cu profiturile declarate de întreprinderilor ISD (2.809 milioane euro pierderi faţă de 8.068 milioane euro profit, de unde, după prelevarea celor 3.526 milioane euro dividende repartizate a rezultat suma reinvestită, potrivit metodologiei internaţionale BPM6).

La un rezultat al majorării ISD pe ansamblul domeniilor de activitate cu circa cinci miliarde şi jumătate euro, investițiile noi în industria prelucrătoare s-au situat la circa o treime (1,81 miliarde de euro). Adică exact atât cât s-a plasat în sectorul de construcţii şi tranzacţii imobiliare (care a trecut, astfel, pragul de 15% din total), urmat de cel de comerţ (1,45 miliarde euro).

Sectorul de intermedieri financiare şi asigurări a rămas mult în urmă, cu doar ceva mai mult de o jumătate de milliard de euro. Producţia de energie electrică, gaze, apă şi-a continuat evoluţia oscilantă cu care a bătut pasul pe loc în ultimii patru ani Totodată, surprinde scăderea semnificativă stocului de investiţii străine pe zona de tehnologia informaţiei şi comunicaţii (-478 de milioane de euro).

În interiorul industriei prelucrătoare, sectoarele care au beneficiat de finanţarea externă cea mai mare au fost cele de mijloace de transport (928 milioane euro), prelucrare ţiţei, produse chimice, cauciuc şi mase plastic (352 milioane euro) şi metalurgie (242 milioane euro). De remarcat, totuşi, că industria prelucrătoare s-a situat sub comerţ în ceea ce priveşte profitul reinvestit (650 milioane euro faţă de 669 milioane euro).

În pofida faptului că avem o țară cu un potențial turistic remarcabil, pe zona de hoteluri și restaurant datele statistice nu confirmă acest lucru şi din perspectiva investitorilor străini. Ponderea acestui în sector în total ISD a rămas cu totul derizorie iar sumele plasate, deşi în uşoară creştere anul trecut, sub nivelurile din 2014 şi 2015.

Cum a evoluat activitatea productivă a firmelor ISD

Activitatea productivă  firmelor cu capital străin a fost crescătoare în toată perioada 2009 – 2017, cu excepția unei ușoare diminuări a cifrei de afaceri în anul 2014 și a unei scăderi trecătoare a numărului de angajați în anul 2010. De subliniat, anul 2017 a consemnat cea mai mare creştere a cifrei de afaceri a întreprinderilor ISD din ultimii nouă ani iar numărului de angajaţi a trecut pragul de 1,3 milioane persoane.

Per total, veniturile nete obținute de către investitorii străini direcți în România anul trecut s-au ridicat la suma de 5.877 milioane euro, în creştere cu aproape 16% faţă de anul precedent. Ele au rezultat din profiturile nete de 5.259 milioane euro (+23%) şi veniturile nete din dobânzi primite la creditele acordate de firmele-mamă întreprinderilor lor din România, în sumă de 618 milioane euro (-21%).

Ar mai trebui menționată importanța întreprinderilor ISD în ceea ce privește comerțul exterior, unde au realizat 73,4% din exporturi și 66,0% pe partea de importuri, valori în scădere marginală faţă de anul precedent. Aceste ponderi au fost mai mari şi chiar mai mult dar şi echilibrate în industria prelucrătoare, cu niveluri de 79,8% la export și 80,5% la import. Maximele au fost atinse pe segmentul de maşini, utilaje şi echipamente ( 93,1% şi, respectiv, 89,8%), dominat categoric de capitalul strain.

Pentru a ne poziționa în raport cu dimensiunea economiei, menționăm că, una peste alta, veniturile nete aduse de investițiile străine făcute în România au reprezentat anul trecut 3,13% din PIB. Raportat la soldul acumulat de 40,2% din acelaşi PIB, rezultă o profitabilitate remarcabilă, care ar trebui să ne dea de gândit în privinţa efectelor gen dus-întors din domeniul economic.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

CCR a oferit în decizia de miercuri, pronunțată pe o sesizare privind strict refuzul numirii unor trei miniștri interimari, dezlegarea tututror problemelor apărute în actualul… Mai mult

Europa

Parlamentul European nu înțelege competențele unor portofolii din noua Comisie și cere lămuriri suplimentare

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult

Stiri

România ocupă locul 3 în TOP 500 Europa Centrală și de Est, cu 61 de companii

Vladimir Ionescu

România se află pe locul trei, cu 61 de companii, în clasamentul TOP 500 Europa Centrală și de Est realizat de Coface. Numărul de companii… Mai mult

Stiri

Amendă pentru angajatorul care nu recompensează angajații pentru munca suplimentară – modificări la Codul Muncii

Vladimir Ionescu

Legea care prevede amendarea angajatorului pentru fiecare salariat care nu este recompensat, conform Codului Muncii, pentru orele de muncă suplimentară pleacă la promulgare după ce… Mai mult