Economiile din Europa centrală și de est (CEE) beneficiază de actualul stadiu al ciclurilor economice și financiare, de prețurile scăzute ale țițeiului și de valutele stabile, notează economiștii Erste, într-un raport publicat miercuri.
Creșterea economiilor CEE este de 3,1% din PIB, aproape de două ori mai ridicată decât media statelor din zona euro (1,6% din PIB), în ciuda intrărilor reduse de fonduri europene.
”România ar putea înregistra cea mai mare creștere economică din CEE, însă această evoluție vine pe fondul relaxării fiscale și cu perspectiva înăspririi politicii monetare”, se arată în raport.
În ceea ce privește echilibrul finanțelor publice, economiștii Erste notează că până și cea mai îngăduitoare prognoză arată că deficitul bugetar din România va crește de la 1,5% din PIB la 3% din PIB în acest an.
”Reducerea agresivă a TVA, creșterea salariilor din sectorul public și a incertitudinile legislative (legea dării în plată) ridică serioase semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea fiscală din România. Comisia Europeană a avertizat la rândul său România asupra nevoii de a reduce deficitul bugetar pentru a respecta pactul de stabilitate și creștere. Având în vedere că în această toamnă vor avea loc alegeri generale, există temeri că autoritățile nu vor apăsa frâna, iar reducerile fiscale ar putea avea astfel consecințe asupra pieței (dobânzi mai mari la titlurile de stat și înăsprirea politicii monetare”, se arată în raport.
Consumul gospodăriilor va reprezenta principalul motor de creștere al regiunii CEE în acest an.
Economiștii Erste spun că nu se așteaptă ca încetinirea economiilor emergente, care au crescut în mare parte peste potențial în ultimii cinci ani, să producă efecte negative puternice asupra statelor CEE, cu excepția situației în care va exista o contagiune negativă considerabilă asupra economiei germane.
Economiștii Erste văd spațiu pentru o continuare a politcii de relaxare monetară în Ungaria și în Serbia, în vreme ce politica din Polonia rămâne sub semnul întrebării. Ei sunt de părere că forintul și zlotul sunt un pic supraevaluați față de euro.
”Vedem riscuri de înăsprire a politicii monetare doar în România, spre finele anului, pe fondul unor riscuri fiscale excesive și a exploziei cererii interne. Pe fondul riscurilor fiscale, anticipăm o ușoară creștere a randamentelor obligațiunilor suverane din România și Polonia, în vreme ce în celelalte state ne așteptăm la menținerea nivelului scăzut al dobânzilor”, se arată în raport.
Raportul și-a propus să analizeze legătura dintre evoluția economiilor emergente (Brazilia, China, India, Indonezia, Mexic, Rusia și Turcia) și cea a economiilor din Europa centrală și de est.
”Divergența dintre piețele emergente globale și CEE este evidentă atunci când vine vorba de ciclurile economice și financiare, de impactul prețurilor materiilor prime, a cursurilor de schimb, a evoluției inflației și a fluxurilor portofoliului de capital”, se arată în raport.
- Ciclurile economice și financiare
În ultimii cinci ani, creșterea economică din statele emergente a înflorit, susținută de prețurile ridicate ale materiilor prime și de avansul creditării, în vreme ce avansul din CEE a fost subminat de corectarea dezechilibrelor. Piețele emergente au crescut peste potențial. Un output gap pozitiv ridicat în preajma unei crize financiare a fost exact motivul care a făcut ca statele CEE să se confrunte cu o criză atât de profundă în 2009. Mai mult, investițiile au fost cele care au avut cel mai mult de suferit.
Nivelul ridicat al investițiilor din statele emergente, în prezent în jur de 35% din PIB, față de 21% din PIB în CEE, este cu atât mai îngrijorător cu cât lasă loc unor derapaje economice puternice odată ce investitorii își vor îndrepta atenția departe de statele emergente. Pe de altă parte, statele CEE au un output gap negativ (creșterea economică nu a atins potențialul maxim) și ar putea fi astlfel mai puțin afectate de un regres al ciclului economic.
- Prețul materiilor prime
Statele CEE sunt importatori neți de petrol, prin urmare prăbușirea cotațiilor internaționale are un efect pozitiv asupra consumatorilor și a contului curent. Pe de altă parte, statele emergene și în special Rusia au fost afectate negativ de scăderea prețurilor.
”Rusia și alte țări net exportatoare de petrol se confruntă cu cea mai mare provocare la adresa echilibrării economiei, a ajustării consumului și investițiilor pentru a reflecta noua realitate și a găsirii unor noi motoare de creștere economică”, se arată în raport.
Și statele emergente ar putea suferi de pe urma crizei petrolului, prin întârzierea investițiilor în eficiența energetică și în reducerea gazelor cu efect de seră.
- Cursul valutar
Monedele din CEE au fost în mare parte stabile în ultimii doi ani, în vreme ce statele emergente și-au lăsat valutele să de deprezieze chiar și cu 30-50%.
”Acest lucru a avut în mod cert un impact negativ asupra cererii interne din piețele globale emergente, precum și asupra capacității acestora de a-și îndeplini serviciul datoriei publice denominată în valute străine”, notează analiștii Erste.
- Inflația
Consumatorii din statele CEE au beneficiat de o creștere a puterii de cumpărare ca urmare a inflației scăzute, aproape de zero, influențată inclusiv de evoluțiile din piața valutară.
Pe de altă parte, consumatorii din statele emergente au fost nevoiți să facă față unor rate medii ale inflației de 4% pe an și chiar mai mari (Rusia).
- Ieșirile de capital
Deprecierile valutare din economiile emergente au fost puternic influențate și de ieșirile semnificative de capital. În trimestrul al treilea din 2015, statele emergente au înregistrat cele mai mari ieșiri de capital din 2008, în special pe fondul retragerii investitorilor din țările BRIC și din Turcia.
Efectele de contagiune prin canalul comerțului exterior sunt reduse pentru statele CEE care depind din acest punct de vedere de evoluțiile din zona euro și cu precădere de cele din Germania, principalul lor partener.
Urmărește-ne pe Google News
