sâmbătă

24 februarie, 2024

18 septembrie, 2017

EFOR a lansat luni un nou raport, intitulat Banii și politica – legăturile dintre achizițiile publice și partidele politice.

Raportul analizează în ce măsură fondurile naționale și europene pentru infrastructură sunt politizate și clienteliare.

EFOR a analizat, în cadrul unui proiect susținut cu finanțare europeană, zeci de mii de achiziții și decizii de alocare a fondurilor din programele operaționale Regional, Transport și Mediu, Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (alocări pentru perioada de programare 2007-2013), precum și proiectele finanțate din bani românești prin Compania Națională de Investiții și Programul Național pentru Dezvoltare Locală din perioada 2007-2016.


De asemenea, au fost analizate zeci de mii de donații de la companii private și persoane fizice către partide politice și milioane de achiziții publice.

Câteva dintre concluziile cercetării:

  • Cea mai ridicată valoare a donațiilor s-a înregistrat în 2008-2009, iar 36% dintre toate donațiile primite vreodată de partide au mers către Partidul Democrat Liberal
  • Deși firmele donează legal către partide, iar sumele se înregistrează în Monitorul Oficial, există o componentă semnificativă de finanțare ilegală a partidelor politice și campaniilor electorale, prin achiziții publice trucate, contracte fictive sau supraevaluate, abuz de resurse publice și numiri clientelare, care pot facilita achizițiile trucate;
  • 1724 de companii au donat între 2006 și 2015 la partide, 616 au câștigat achiziții publice, iar 303 au semnat contracte cu bani europeni
  • politicienii folosesc poziția publică pentru a strânge bani pentru folosul personal și doar o mică parte ajunge la partid
  • companiile cu suport politic preferă banii românești, întrucât mecanismele de control sunt mai lejere; cu toate acestea, există vulnerabilități semnificative și cu privire la banii europeni
  • deși legea nu permite, companiile care au contracte cu statul donează către partidele politice cu mai puțin de 12 luni înainte de ziua alegerilor
  • piața este dominată de companii mari, care au capacitate și resurse; cu toate acestea, istoric vorbind, mare parte dintre ele au crescut datorită legăturilor politice
  • un număr semnificativ dintre firmele din top 30-40 ca valori ale contractelor finanțate din bani europeni și românești sunt legate de direct sau circumstanțial de partide politice sau au dosare penale pentru fraude, evaziune fiscală sau spălare de bani
  • în privința banilor românești există indicii conform cărora distribuția fondurilor este direct legată de culoarea politică a partidului de la putere
  • bazele de date produse de diferite instituții românești (SEAP, fonduri-ue.ro etc) nu comunică între ele și conțin erori semnificative, care împiedică orice analiză profesionistă; raportul de față a necesitat mai mult timp pentru curățarea și aranjarea bazelor de date decât pentru analiza propriu-zisă
  • datele privind finanțarea partidelor sau acționariatul firmelor sunt dificil de obținut sau implică cheltuieli ridicate

Câteva dintre principalele riscuri legate de achiziții identificate în raportul EFOR sunt:

  • conflictele de interese
  • contractarea sistematică a unor companii de consultanță de către mai multe primării dintr-un județ
  • persoane din instituții publice (sau care au lucrat în instituții publice) care facilitează câștigarea de contracte
  • contracte de consultanță supraevaluate sau fictive
  • diferențe mari între sumele din contract si suma finală, cu costuri adiționale
  • contracte directe acordate sistematic unor companii cu legături politice
  • companii cu proprietari reali camuflați (care controlează compania, dar nu figurează în documente)
  • lucrări supraevaluate sau inexistente
  • studii de fezabilitate refăcute nejustificat sau de tipul copy-paste etc

EFOR descrie și câteva dintre mecanismele de clientelism, fraudă și potențială finanțare ilegală identificate:

  • plătirea unui comision (de regulă 10-20%) din valoarea contractului de către o companie către decident pentru a câștiga o achiziție publică; în anumite cazuri o parte din bani merg de la decident (președinte consiliu județean, ministru etc) către partid
  • solicitarea de mită de către decidenți (ex. primar, consilier județean) pentru aprobarea unor plăți pentru lucrări deja executate de către companii
  • folosirea de contracte false sau supra-evaluate de consultanță pentru mascarea finanțării ilegale a campaniei
  • obținerea de fonduri în situații de conflict de interese
  • determinarea unor factori de decizie locali (primari, spre exemplu) de catre un presedinte de consiliu judetean sau alt lider politic de a aduce voturi în schimbul aprobării unor fonduri (de exemplu din Programul Național pentru Dezvoltare Locală)
  • obtinerea de fonduri in mod ilegal sub pretextul organizarii unor evenimente, prin plata unor taxe de participare
  • supraevaluarea unor contracte în mod ilegal, desi nu exista justificare pentru lucrari sau servicii (consultanta, studii de fezabilitate etc)
  • numirea unor persoane apropiate partidelor politice în posturi cheie (de exemplu în fruntea companiilor de stat) pentru a facilita câștigarea de contracte din achiziții publice, urmând ca o parte din bani să ajungă la partid

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: