18 septembrie, 2017

EFOR a lansat luni un nou raport, intitulat Banii și politica – legăturile dintre achizițiile publice și partidele politice.

Raportul analizează în ce măsură fondurile naționale și europene pentru infrastructură sunt politizate și clienteliare.

EFOR a analizat, în cadrul unui proiect susținut cu finanțare europeană, zeci de mii de achiziții și decizii de alocare a fondurilor din programele operaționale Regional, Transport și Mediu, Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (alocări pentru perioada de programare 2007-2013), precum și proiectele finanțate din bani românești prin Compania Națională de Investiții și Programul Național pentru Dezvoltare Locală din perioada 2007-2016.

De asemenea, au fost analizate zeci de mii de donații de la companii private și persoane fizice către partide politice și milioane de achiziții publice.

Câteva dintre concluziile cercetării:

Cea mai ridicată valoare a donațiilor s-a înregistrat în 2008-2009, iar 36% dintre toate donațiile primite vreodată de partide au mers către Partidul Democrat Liberal
Deși firmele donează legal către partide, iar sumele se înregistrează în Monitorul Oficial, există o componentă semnificativă de finanțare ilegală a partidelor politice și campaniilor electorale, prin achiziții publice trucate, contracte fictive sau supraevaluate, abuz de resurse publice și numiri clientelare, care pot facilita achizițiile trucate;
1724 de companii au donat între 2006 și 2015 la partide, 616 au câștigat achiziții publice, iar 303 au semnat contracte cu bani europeni
politicienii folosesc poziția publică pentru a strânge bani pentru folosul personal și doar o mică parte ajunge la partid
companiile cu suport politic preferă banii românești, întrucât mecanismele de control sunt mai lejere; cu toate acestea, există vulnerabilități semnificative și cu privire la banii europeni
deși legea nu permite, companiile care au contracte cu statul donează către partidele politice cu mai puțin de 12 luni înainte de ziua alegerilor
piața este dominată de companii mari, care au capacitate și resurse; cu toate acestea, istoric vorbind, mare parte dintre ele au crescut datorită legăturilor politice
un număr semnificativ dintre firmele din top 30-40 ca valori ale contractelor finanțate din bani europeni și românești sunt legate de direct sau circumstanțial de partide politice sau au dosare penale pentru fraude, evaziune fiscală sau spălare de bani
în privința banilor românești există indicii conform cărora distribuția fondurilor este direct legată de culoarea politică a partidului de la putere
bazele de date produse de diferite instituții românești (SEAP, fonduri-ue.ro etc) nu comunică între ele și conțin erori semnificative, care împiedică orice analiză profesionistă; raportul de față a necesitat mai mult timp pentru curățarea și aranjarea bazelor de date decât pentru analiza propriu-zisă
datele privind finanțarea partidelor sau acționariatul firmelor sunt dificil de obținut sau implică cheltuieli ridicate

Câteva dintre principalele riscuri legate de achiziții identificate în raportul EFOR sunt:

conflictele de interese
contractarea sistematică a unor companii de consultanță de către mai multe primării dintr-un județ
persoane din instituții publice (sau care au lucrat în instituții publice) care facilitează câștigarea de contracte
contracte de consultanță supraevaluate sau fictive
diferențe mari între sumele din contract si suma finală, cu costuri adiționale
contracte directe acordate sistematic unor companii cu legături politice
companii cu proprietari reali camuflați (care controlează compania, dar nu figurează în documente)
lucrări supraevaluate sau inexistente
studii de fezabilitate refăcute nejustificat sau de tipul copy-paste etc

EFOR descrie și câteva dintre mecanismele de clientelism, fraudă și potențială finanțare ilegală identificate:

plătirea unui comision (de regulă 10-20%) din valoarea contractului de către o companie către decident pentru a câștiga o achiziție publică; în anumite cazuri o parte din bani merg de la decident (președinte consiliu județean, ministru etc) către partid
solicitarea de mită de către decidenți (ex. primar, consilier județean) pentru aprobarea unor plăți pentru lucrări deja executate de către companii
folosirea de contracte false sau supra-evaluate de consultanță pentru mascarea finanțării ilegale a campaniei
obținerea de fonduri în situații de conflict de interese
determinarea unor factori de decizie locali (primari, spre exemplu) de catre un presedinte de consiliu judetean sau alt lider politic de a aduce voturi în schimbul aprobării unor fonduri (de exemplu din Programul Național pentru Dezvoltare Locală)
obtinerea de fonduri in mod ilegal sub pretextul organizarii unor evenimente, prin plata unor taxe de participare
supraevaluarea unor contracte în mod ilegal, desi nu exista justificare pentru lucrari sau servicii (consultanta, studii de fezabilitate etc)
numirea unor persoane apropiate partidelor politice în posturi cheie (de exemplu în fruntea companiilor de stat) pentru a facilita câștigarea de contracte din achiziții publice, urmând ca o parte din bani să ajungă la partid