La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

Raport EFOR 2018: Guvernarea de tip bazar – costurile clentelismului în administrația locală și companiile de stat

de Razvan Diaconu , 19.2.2018

Distribuţia de fonduri de investiţii în teritoriu (plus procesul de achiziţii publice care urmează după aceea) alături de companiile publice, de stat sau municipale, sunt principalele surse de patronaj politic şi rezervoare de resurse ilicite pentru partide.

Dacă aceste două robinete s-ar putea controla ceva mai transparent şi obiectiv, politica românească ar rămâne fără 80-90% din resursele pe care se bazează acum în campanii şi în procesul de consolidare a influenței politice.

Acesta este ”firul roșu” al raportului ”Guvernarea de tip bazar- costurile clientelismului în administrația locală și compoanii de stat”, dat publicității luni de către Expert Forum. Raportul pe 2018 sintetizează rezultatele mai multor proiecte ale EFOR de măsurare a clientelismului în aceste două domenii cruciale ale guvernării.

Clientelizarea fondurilor pentru primării

Când vine vorba despre administrarea ineficientă a resurselor publice și finanțarea partidelor politice, arată raportul EFOR, banii naționali pentru investiții sunt una dintre sursele principale de clientelism
și corupție. Partidele folosesc banii de investiții pentru a asigura fidelitatea primarilor și a președinților de consilii județene și ca resurse pentru perioadele electorale.

Mai mult, politicienii vizează propria îmbogățire și asigurarea de finanțare pentru firmele pe care le conduc direct sau pe care le controlează din umbră.

Spre deosebire de transferurile din buget care au o destinație foarte clară, mare parte dintre sumele care provin din Fondurile pentru Urgență și Intervenție se pliază pe nevoile imediate administrației locale și sunt foarte sumar controlate. Nu există nici pe departe proceduri ca în cazul proiectelor finanțate din fonduri europene, ci doar controale ale Curţii de Conturi.

Diferența dintre alocări și plăți/transferuri este una importantă, întrucât atât în fondurile pentru
investiții, dar și în cazul celor destinate urgențelor sunt nenumărate cazuri în care autoritățile locale nu au primit în realitate niciodată banii respectivi, din diverse motive.

Așadar dacă alocările arată mai degrabă care e intenția politicienilor de a distribui bani către
administrația de aceeași culoare politică într-un anumit moment (cum ar cele electorale), execuția fondurilor sau plățile arată de fapt care este măsură reală a capacităţii de absorbţie a banilor prin proiecte realizate, chiar în varianta de bugetare soft, raportat la fondurile existente în buget.

Fondul de Rezervă: pușculița de bani politici

Fondul de Intervenție și Fondul de Rezervă sunt reglementate de Legea nr 500/2002. Deși sunt fonduri care se cheltuie în situații excepționale, între 2010 și 2018 regulile deja vagi privind
finanțarea din cele două fonduri au suferit 37 de derogări, majoritatea prin ordonanțe de urgență.

Spre exemplu, Legea 2/2018 a bugetului prevede că se pot aloca bani MDRAPFE fonduri prin HG pentru finanțarea PNDL 2. Prevederi similare au fost introduse și în Legea bugetului din 2017, dar există derogări în vigoare și în alți ani.

Cu alte cuvinte, Fondul de Rezervă poate fi majorat în perioade electorale, spre exemplu, pentru ca a
finanța investiții care nu reprezintă o urgență. Nu există un control foarte exact al cheltuielilor, dar mai ales al investițiilor realizate.

Alocări FR și FI pentru administrația locală, 2008-2017

Pe parcursul anului bugetar, adeseori fondurile sunt suplimentate din credite bugetare pe care unele autorități publice nu le folosesc. În anumiți ani suplimentările pot fi de ordinul miliardelor de lei;
vârful alocărilor a fost perioada 2004-2008.

Pe de altă parte, Curtea de Conturi a criticat în rapoartele anuale faptul că aceste fonduri sunt preluate
de la autorități care îi primesc înapoi prin alocări din Fondul de Rezervă. De asemenea, de multe ori fondurile alocate nu sunt cheltuite, din diverse motive.

Spre exemplu, CJ Alba a primit 467.000 lei din Fondul de Interventie pentru refacerea unor drumuri. Suma se află în excedentul bugetului întrucât achizițiile nu au fost realizate din acești bani. Exemple
similare se regăsesc în Caraș Severin sau Buzău. La alte județe încă au loc achiziții din bani alocați în 2016, pentru urgențe.

Alocări FR/FI 2008-2017, per partide

Este totuși interesant de remarcat că în ani electorali sumele dedicate partidelor politice aflate la putere cresc semnificativ, după cum arată graficul de mai sus, fapt care poate arată politizarea și imprevizibilitatea alocării acestor fonduri.

Din perioada analizată, anul 2008 a fost cel mai productiv pentru Fondul de Rezervă. Conform Curții de Conturi, Guvernul a mărit sumele destinate inițial urgențelor de la 6.2 milioane de lei până la 3,678 miliarde5; este totuși aproape de jumătate față de suma din 2006, când fondurile au atins pragul
de șase miliarde de lei.

(Descărcați AICI-LINK  Raportul EFOR)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Industria vânzării de cetățenii – 25 de miliarde de dolari anual, la nivel global

Iulian Soare

Dubla cetățenie era aproape inexistentă în urmă cu 50 de ani, însă acum nu numai că ea este foarte răspândită, dar aproape jumătate din statele… Mai mult

Stiri

FMI a revizuit estimarea de creştere economică a României, până la 4%. Bugetul e făcut pentru o creștere de 5,5%

Vladimir Ionescu

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a… Mai mult

Europa

Raportul MCV ar putea fi prezentat săptămâna viitoare – problema SIIJ, nerezolvată

Vladimir Ionescu

Noul raport MCV (Mecanismul de Cooperare si de Verificare) va fi probabil prezentat la începutul săptămânii viitoare, a anunțat ministrul Justiției, Ana Birchall, în ședința… Mai mult

Stiri

ICCJ se adreseză Curții de Justiție a UE înainte de a decide dacă dosarul lui Darius Vîlcov va fi rejudecat. Miza este mai mare

Vladimir Ionescu

Instanța supremă intenționează să trimită patru întrebări Curții de Justiție a UE (CJUE), înainte de a stabili dacă procesul lui Darius Vîlcov, finalizat în prima… Mai mult

Europa

UE fixează un termen limită Londrei, pentru ca acordul să poată fi prezentat la summitul Consiliului European

Iulian Soare

Michel Barnier, negociatorul- șef al UE pentru Brexit, i-a fixat premierului Boris Johnson un termen limită pentru a accepta soluția europeană referitoare la frontieră, scrie… Mai mult

Europa

Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE

Adrian N Ionescu

Profitabilitatea redusă din cauza dobânzilor negative şi capitalizarea bursieră scăzută vor face foarte dificilă consolidarea băncilor din Zona Euro, altfel inevitabilă. „În final, profitabilitatea redusă… Mai mult

Stiri

Raport al Casei de Sănătate: 68 de ani de concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă

Vladimir Ionescu

Angajații români au însumat anul trecut 37.337.125 de zile de concediu medical, inclusiv pentru sarcină și lăuzie, zile ce au costat 46.714.220 de lei. Zilele… Mai mult