România a realizat progrese limitate în ceea ce privește recomandările specifice de țară, reiese din raportul de țară publicat miercuri de Comisia Europeană. Cadrul fiscal și sustenabilitatea sistemului public de pensii reprezintă capitolele cu cele mai mari restanțe.
Executivul european este totodată îngrijorat de evoluția deficitului de cont curent, dar și de deraierea finanțelor publice, nivelul ridicat al deficitului bugetar fiind de natură să aducă datoria publică pe un trend puternic ascendent.
Potrivit raportului:
- Progrese substanțiale au fost realizate în sectorul financiar-bancar, unde au fost corectate prevederile OUG 114. De asemenea, unele măsuri bune au fost adoptate și privința Pilonului II de pensii și al achizițiilor publice.
- Progrese limitate s-au consemnat la îmbunătățirea conformării voluntare și a colectării taxelor, în domeniul sănătății, educației și serviciilor sociale, al salariului minim și al investițiilor publice.
- Niciun fel de progres nu s-a înregistrat în ceea ce privește cadrul fiscal și sustenabilitatea sistemului public de pensii, al venitului minim de incluziune sau în privința creșterii transparenței și predictibilității conducerii companiilor de stat.
Viitorul sistemului de pensii publice reprezintă un motiv de îngrijorare având în vedere proiecțiile demografice. Comisia avertizează că populația României a scăzut cu circa 3,8 milioane de persoane din 1990 și este estimată să ajungă la doar 15 milioane de persoane până în 2070, de la 19,4 milioane în prezent.
În consecință, dependența vârstnicilor (persoane peste 65 de ani) de tineri (15-64 de ani) este proiectată să se dubleze, de la 26,3% în 2016 la 52,8% în 2070. Astfel, raportul dintre numărul de angajați și cel de pensionari scade de la 4 la 1 în prezent, la 2 la 1.
Factura politicilor fiscale expansioniste
România continuă să se confrunte cu riscuri însemnate ca urmare a adâncirii deficitului de cont curent. Acesta înregistrează ritmuri semnificative de creștere încă din 2014, pe fondul unor politicilor fiscale expansioniste care au stimulat consumul intern din surse externe, notează Comisia, care anticipează că acesta va ajunge la 5,4% din PIB în 2021.
În plus, bugetul pe 2020 ar putea să nu asigure o consolidare a finanțelor publice, avertizează executivul european. Depășirea țintei de deficit de 3% din PIB și persistarea tendinței de creștere a cheltuielilor publice ar putea duce la o majorare semnificativă a datoriei publice. În scenariul în care politicile economice rămân neschimbate, aceasta ar putea depăși 90% din PIB în 2030, se arată în raport.
În situația în care nou lege a pensiilor nu va fi amendată, deficitul bugetar ar putea urca la 6,1% din PIB anul viitor, iar deficitul structural (care ia în calcul traiectoria finanțelor publice) ar putea ajunge la 6% din PIB.
Comisia avertizează și asupra faptului că avansul PIB încetinește. Executivul european prognozează un ritm de creștere economică de 3,8% din PIB în 2020, sub estimarea guvernului, de 4,1% din PIB.
Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă pierderea competitivității, pe fondul creșterilor salariale accelerate care au pus presiune pe costurile privind forța de muncă, în ciuda câștigurilor de productivitate. În plus, problemele partenerilor comerciali ai României ar putea pune presiune asupra exportatorilor locali.
”Deși performanțele exportatorilor sunt încă bune, o încetinire economică a principalilor parteneri comerciali ar putea pune presiune pe contul curent”, notează Comisia.
Comisia Europeană continuă să își manifeste îngrijorarea față de impactul negativ pe care l-au avut asupra sistemului de justiție din România modificările legislative și presiunile politice din anii 2017 și 2018 și în cea mai mare parte a anului 2019, atât timp cât actuala putere nu ia măsuri de corectare.
