fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației

Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din… Mai mult

24.06.2020

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Raport de țară 2019: Evaluări critice pentru politicile economice de la București. Principalele puncte slabe

de Alexandra Pele , 27.2.2019

România a realizat progrese limitate în implementarea recomandărilor Comisiei Europene, la anumite capitole, precum politica fiscală, politicile de stabilire a salariului minim, dar și asigurarea predictibilității guvernării nefiind consemnat niciun progres față de anul anterior, reiese din raportul de țară pe acest an, publicat miercuri de Comisia Europeană.

Modelul de creștere economică a României, bazat pe cheltuieli de consum, afectează abilitatea țării de a atinge standardele europene de viață într-un mod sustenabil, punctează specialiștii europeni.

”Încetinirea la aproape jumătate a ritmului de creștere a PIB-ului în 2018, ca urmare a încetinirii consumului privat, a dezvăluit limitele modelului de creștere a României”, susțin experții Comisiei.

Cele mai importante concluzii:

  • Deficitul public este în creștere, antrenat în principal de cheltuielile de salarii și de reducerile de taxe.

În același timp, investițiile publice au scăzut la un nivel minim istoric al perioadei post-aderare, iar Comisia întrevede doar o ușoară ameliorare, anticipând că deficitul bugetar va depăși pragul maxim de 3% din PIB stabilit conform legislației europene. ”Deficitul structural este proiectat să rămână stabil în jurul valorii de 3,4% din PIB până în 2019 și să crească semnificativ în 2020”, se mai arată în raport.

  • Stabilitatea sectorului financiar a fost pusă sub presiune

Recentele măsuri parlamentare și guvernamentale au creat riscuri la adresa stabilității financiare. ”Acestea ar putea avea un impact negativ asupra creditării și ar limita impactul politicii monetare, reversând progresele ultimilor ani. În plus, modificările aduse reglementărilor privind fondurile de pensii private au sporit imprevizibilitatea și pot submina viabilitatea lor pe termen lung. Aceasta, la rândul său, poate împiedica dezvoltarea piețelor de capital și poate priva economia de o importantă sursă de finanțare pe termen lung a investițiilor”, notează Comisia.

  • România a făcut progrese modeste în ceea ce privește implementarea recomandărilor specifice.

Mai mult, Comisia remarcă faptul că există unele zone în care nu s-a făcut niciun fel de progres. Este vorba despre politica fiscală, inclusiv adoptarea bugetului de stat, care continuă ”să se îndepărteze de cerințele aferente cadrului național fiscal”. De asemenea, ”salariul minim continuă să fie stabilit de guvern într-o manieră ad hoc, în vreme ce legea privind salariul minim de incluziune nu este încă implementată”.

O altă observație se referă la procesul de luare a deciziilor, apreciat drept impredictibil de Comisie, ”legislație complexă și uneori controversată fiind aprobată prin ordonanțe de urgență, fără studiu și impact sau consultarea părților implicate”. Managementul corporativ din companiile de stat riscă de asemenea să fie slăbit, mai remarcă oficialii UE.

  • România are performanțe slabe la majoritatea indicatorilor tabloului de bord social, care susține Pilonul European al Drepturilor Sociale.

Creșterea economică însemnată s-a tradus într-o îmbunătățire a perspectivelor privind locurile de muncă și în creșterea veniturilor disponibile ale populației. ”Cu toate acestea, România are în continuare un număr ridicat de tineri care părăsesc timpuriu școala și, deși în scădere, un număr ridicat de persoane care nici nu studiază, nici nu lucrează. Acest lucru ridică preocupări privind egalitatea de șanse și accesul la locuri de muncă. România nu a reușit încă să realizeze un dialog social matur, iar indicatorii din tabloul social indică o situație critică în ceea ce privește reducerea sărăciei”, se arată în raport.

  • Deficitul de cont curent al României se adâncește, iar compoziția acestuia ridică îngrijorări.

Deteriorarea acestui indicator este antrenată de consum, nu de investiții, ceea ce nu va susține creșterea economică pe termen lung, notează experții Comisiei.

  • Creșterea costurilor legate de forța de muncă poate afecta abilitatea României de a rămâne competitivă.

Presiunile asupra salariilor din sectorul privat, cauzate de nivelul ridicat al ocupării forței de muncă, creșterile salariului minim și creșterile antrenate de majorările salariale din sectorul public, pot face România mai puțin competitivă pe viitor. În plus, tensiunile comerciale pot slăbi cererea pentru exporturile românești.

  • Mediul privat și deciziile privind investițiile sunt afectate de politicile impredictibile.

Legislația recentă privind sectorul financiar, fondurile de pensii private și sectoarele energetic și al telecomunicațiilor ar putea împiedica viitoare oportunități de investiții, sporind gradul de incertitudine și făcând economia României mai puțin atractivă pentru investitorii locali și străini.

  • Piața forței de muncă nu ține pasul cu nevoile economiei.
  • În ciuda progreselor recente, sărăcia și inegalitatea veniturilor rămân la niveluri ridicate, iar disparitățile regionale se adâncesc.
  • Lipsa capacității administrative limitează oportunitățile de dezvoltare.

Birocrația și lipsa serviciilor publice de calitate continuă să afecteze investițiile, iar reforma administrației publice continuă să înainteze încet. Sistemul de achiziții publice necesită o mai mare transparență, monitorizare și supraveghere. ”Resurse împrăștiate, responsabilitățile fragmentate între diferitele servicii și niveluri ale administrației publice conduc la furnizarea ineficientă a serviciilor publice. Finanțarea acestora este inegală între regiuni, județe și unități administrative mai mici, în vreme ce veniturile autorităților locale nu sunt stabile și predictibile”, spun oficialii europeni.

  • Performanțele slabe ale sistemul de educație nu ajută România să recupereze decalajele față de UE.
  • Sistemul de sănătate se confruntă cu multe provocări.

Lipsa de finanțare și folosirea ineficientă a resurselor publice limitează eficiența sistemului de sănătate.

  • În ciuda investițiilor publice însemnate în urma aderării la UE, infrastructura fizică a României continuă să fie subdezvoltată.
  • Performanța modestă din cercetare și dezvoltare limitează perspectivele de creștere.
  • Progresele în lupta împotriva corupției au suferit obstacole semnificative.

”Independența judecătorilor și a procurorilor a fost slăbită de recentele modificări ale legilor justiției. Principalele instituții anticorupție au intrat sub o presiune sporită, ceea ce ridică temeri cu privire la capacitatea acestora de a continua lupta împotriva corupției. Amendamentele actuale aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală ar putea să slăbească în plus lupta împotriva corupției și a altor infracțiuni grave, subminând progresele realizate în ultimii zece ani”, se arată în raportul de țară.

Descărcați AICI Raportul de Țară al Comisiei Europene pentru România  – 2019

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Aventuri în țara laptelui: Lactalis închide fabricile de lapte de la Vatra Dornei și Floreni, care produceau sub brandul La Dorna

Razvan Diaconu

Lactalis a anunțat vineri că a decis să închidă unitățile de producție din Floreni și Vatra Dornei. Grupul  francez  motivează că a luat „această decizie… Mai mult

Europa

România este considerată nesigură de Marea Britanie din punctul de vedere al infectării cu  Covid-19

Iulian Soare

România nu a fost inclusă pe lista celor 59 de țări considerate “sigure” comunicată vineri de    Departamentul de Transport al Guvernului Marii Britanii. Prin… Mai mult

Stiri

ONRC: Numărul de firme dizolvate a scăzut cu peste 31%, în primele cinci luni din 2020

Adrian N Ionescu

Numărul de firme dizolvate a scăzut cu 31,66% în primele cinci luni din 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, la 9.675, faţă de… Mai mult

Stiri

Remdesivir, primul medicament împotriva Covid-19 autorizat de UE. SUA a cumpărat 90% din producția următoarelor 3 luni

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a autorizat vineri “punerea pe piaţă condiţionată” a antiviralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene, utilizat în tratamentul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. Compania… Mai mult

Stiri

Alpha Bank România lansează aplicația care transformă telefonul mobil în POS

Vladimir Ionescu

Alpha Bank este prima bancă din România care va lansa o aplicație ce transformă telefonul mobil în POS. Soluția este compatibilă cu dispozitivele mobile Android… Mai mult

Stiri

Resursele României, exploatate fără plata taxelor și redevențelor – dezastru la ANRM constatat de Corpul de control al premierului

Razvan Diaconu

Guvernul a anunțat vineri că a transmis Parchetului raportul de control pe care Corpul de Control al premierului l-a finalizat recent la Agenția Națională pentru… Mai mult

Stiri

Majoritatea companiilor germane din România văd o scădere de până la 50% a afacerilor – sondaj AHK

Adrian N Ionescu

Mai mult de jumătate din companiile germane din România se aşteaptă la scăderi ale cifrei de afaceri între 10 şi 50%, în 2020, iar un… Mai mult