România a realizat progrese limitate în implementarea recomandărilor Comisiei Europene, la anumite capitole, precum politica fiscală, politicile de stabilire a salariului minim, dar și asigurarea predictibilității guvernării nefiind consemnat niciun progres față de anul anterior, reiese din raportul de țară pe acest an, publicat miercuri de Comisia Europeană.
Modelul de creștere economică a României, bazat pe cheltuieli de consum, afectează abilitatea țării de a atinge standardele europene de viață într-un mod sustenabil, punctează specialiștii europeni.
”Încetinirea la aproape jumătate a ritmului de creștere a PIB-ului în 2018, ca urmare a încetinirii consumului privat, a dezvăluit limitele modelului de creștere a României”, susțin experții Comisiei.
Cele mai importante concluzii:
- Deficitul public este în creștere, antrenat în principal de cheltuielile de salarii și de reducerile de taxe.
În același timp, investițiile publice au scăzut la un nivel minim istoric al perioadei post-aderare, iar Comisia întrevede doar o ușoară ameliorare, anticipând că deficitul bugetar va depăși pragul maxim de 3% din PIB stabilit conform legislației europene. ”Deficitul structural este proiectat să rămână stabil în jurul valorii de 3,4% din PIB până în 2019 și să crească semnificativ în 2020”, se mai arată în raport.
- Stabilitatea sectorului financiar a fost pusă sub presiune
Recentele măsuri parlamentare și guvernamentale au creat riscuri la adresa stabilității financiare. ”Acestea ar putea avea un impact negativ asupra creditării și ar limita impactul politicii monetare, reversând progresele ultimilor ani. În plus, modificările aduse reglementărilor privind fondurile de pensii private au sporit imprevizibilitatea și pot submina viabilitatea lor pe termen lung. Aceasta, la rândul său, poate împiedica dezvoltarea piețelor de capital și poate priva economia de o importantă sursă de finanțare pe termen lung a investițiilor”, notează Comisia.
- România a făcut progrese modeste în ceea ce privește implementarea recomandărilor specifice.
Mai mult, Comisia remarcă faptul că există unele zone în care nu s-a făcut niciun fel de progres. Este vorba despre politica fiscală, inclusiv adoptarea bugetului de stat, care continuă ”să se îndepărteze de cerințele aferente cadrului național fiscal”. De asemenea, ”salariul minim continuă să fie stabilit de guvern într-o manieră ad hoc, în vreme ce legea privind salariul minim de incluziune nu este încă implementată”.
O altă observație se referă la procesul de luare a deciziilor, apreciat drept impredictibil de Comisie, ”legislație complexă și uneori controversată fiind aprobată prin ordonanțe de urgență, fără studiu și impact sau consultarea părților implicate”. Managementul corporativ din companiile de stat riscă de asemenea să fie slăbit, mai remarcă oficialii UE.
- România are performanțe slabe la majoritatea indicatorilor tabloului de bord social, care susține Pilonul European al Drepturilor Sociale.
Creșterea economică însemnată s-a tradus într-o îmbunătățire a perspectivelor privind locurile de muncă și în creșterea veniturilor disponibile ale populației. ”Cu toate acestea, România are în continuare un număr ridicat de tineri care părăsesc timpuriu școala și, deși în scădere, un număr ridicat de persoane care nici nu studiază, nici nu lucrează. Acest lucru ridică preocupări privind egalitatea de șanse și accesul la locuri de muncă. România nu a reușit încă să realizeze un dialog social matur, iar indicatorii din tabloul social indică o situație critică în ceea ce privește reducerea sărăciei”, se arată în raport.
- Deficitul de cont curent al României se adâncește, iar compoziția acestuia ridică îngrijorări.
Deteriorarea acestui indicator este antrenată de consum, nu de investiții, ceea ce nu va susține creșterea economică pe termen lung, notează experții Comisiei.
- Creșterea costurilor legate de forța de muncă poate afecta abilitatea României de a rămâne competitivă.
Presiunile asupra salariilor din sectorul privat, cauzate de nivelul ridicat al ocupării forței de muncă, creșterile salariului minim și creșterile antrenate de majorările salariale din sectorul public, pot face România mai puțin competitivă pe viitor. În plus, tensiunile comerciale pot slăbi cererea pentru exporturile românești.
- Mediul privat și deciziile privind investițiile sunt afectate de politicile impredictibile.
Legislația recentă privind sectorul financiar, fondurile de pensii private și sectoarele energetic și al telecomunicațiilor ar putea împiedica viitoare oportunități de investiții, sporind gradul de incertitudine și făcând economia României mai puțin atractivă pentru investitorii locali și străini.
- Piața forței de muncă nu ține pasul cu nevoile economiei.
- În ciuda progreselor recente, sărăcia și inegalitatea veniturilor rămân la niveluri ridicate, iar disparitățile regionale se adâncesc.
- Lipsa capacității administrative limitează oportunitățile de dezvoltare.
Birocrația și lipsa serviciilor publice de calitate continuă să afecteze investițiile, iar reforma administrației publice continuă să înainteze încet. Sistemul de achiziții publice necesită o mai mare transparență, monitorizare și supraveghere. ”Resurse împrăștiate, responsabilitățile fragmentate între diferitele servicii și niveluri ale administrației publice conduc la furnizarea ineficientă a serviciilor publice. Finanțarea acestora este inegală între regiuni, județe și unități administrative mai mici, în vreme ce veniturile autorităților locale nu sunt stabile și predictibile”, spun oficialii europeni.
- Performanțele slabe ale sistemul de educație nu ajută România să recupereze decalajele față de UE.
- Sistemul de sănătate se confruntă cu multe provocări.
Lipsa de finanțare și folosirea ineficientă a resurselor publice limitează eficiența sistemului de sănătate.
- În ciuda investițiilor publice însemnate în urma aderării la UE, infrastructura fizică a României continuă să fie subdezvoltată.
- Performanța modestă din cercetare și dezvoltare limitează perspectivele de creștere.
- Progresele în lupta împotriva corupției au suferit obstacole semnificative.
”Independența judecătorilor și a procurorilor a fost slăbită de recentele modificări ale legilor justiției. Principalele instituții anticorupție au intrat sub o presiune sporită, ceea ce ridică temeri cu privire la capacitatea acestora de a continua lupta împotriva corupției. Amendamentele actuale aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală ar putea să slăbească în plus lupta împotriva corupției și a altor infracțiuni grave, subminând progresele realizate în ultimii zece ani”, se arată în raportul de țară.
Descărcați AICI Raportul de Țară al Comisiei Europene pentru România – 2019
