joi

11 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

10 martie, 2014

Grecia, Spania și Ciprul se confruntă cu solicitări de compensații financiare din partea unor investitori speculativi. Valoarea compensaţiilor cerute într-o serie de procese dintre investitori din zona euro și state depăşeşte 1,7 miliarde de euro.

Situația ar putea intra într-o spirală periculoasă după intrarea în vigoare a Parteriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP).

Studiul ”Cum să profiți de pe urma crizei”, a fost lansat pe 10 martie de grupul Corporate Europe Observatory și de Trans National Institute, după ce documentul a fost supus unei consultări publice.


Studiul constată că a apărut un val de procese ale unor corporații care au pierdut bani în anii de criză, care ar putea dezechilbra din nou sistemul bancar european. Mulți dintre acești reclamanți sunt descriși ca ”hiene” care caută chilipiruri și investiții pe termen scurt cu randamente mari.

”Într-o perioadă în care cetățenii obișnuiți au pierdut o parte din drepturile sociale de bază, este oarecum pervers că UE susține un regim pentru investitorii internaționali care oferă protecție speculatorilor”, a spus Cecilia Olivet, coautor al raportului.

Studiul oferă și câteva exemple de procese pentru compensații financiare. În Cipru, fondul de investiții Marfin Investment Group din Grecia solicită compensații de 838 de milioane de euro pentru a acoperi pierderile cauzate de naționalizarea băncii Laiki Bank.

Banca slovacă Postova a cumpărat bonduri grecești după ce acestea se devalorizaseră și, în ciuda unei generoase oferte grecești de restructurarea a datoriei au dat în judecată statul elen pentru a obține o afacere mai bună folosind prevederile Tratatului Bilateral de Investiții dintre cei doi membri UE.


Raportul arată că în Spania compensațiile solicitate de corporații depășesc 700 de milioane de euro sumă care va trebui achitată din bugetul public.

Activiștii se tem că aceste practici pot fi incluse în clauzele de ”tratament corect și egal” din Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) permițând acțiuni ale investitorilor împotriva presupuselor încălcări ale ”așteptărilor legitime” în ce privește profitul

”Investitorii speculativi folosesc deja Acordurile de investiții pentru a drena fonduri publice din țările lovite de criză”, a spus Pia Eberhardt de la Corporate Europe Observatory.

Raportul constată că există aproximativ 75.000 de firme cu subsidiare în UE și SUA care pot înainta plângeri invocând prevederile viitorului TTIP.

”Pericolul este faptul că afaceriștii din UE și SUA știu foarte bine cum funcționează sistemul, astfel că majoritatea plângerilor (64%) investitorilor împotriva statelor au fost inițiate”, se arată în raport.

Mai mult de jumătate din investițiile străine directe în zona euro vor fi acoperite de prevederile TTIP, mare parte dintre ele venind de la companii de pe Wall Street.

Încăpățânarea negociatorilor americani și creșterea îngrijorărilor din UE privind implicațiile prevederilor tratatului au stopat temporar negocierilor, pentru consultare publică.

Între timp, avocații investitorilor, cum ar fi compania americană K&L Gates, au recomandat deja corporațiilor să foloseasc amenințarea cu arbitrajul investițional ca instrument de presiune în negocierile cu guvernele europene privind restructurarea datoriilor.

Numărul arbitrajelor investiționale a explodat de la 38 în 1996, la 450 în 2011, potrivit unui Raport al Corporate Europe Observatory, cu pretenții medii de 8 milioane de euro per dispută.

Pârghii împotriva guvernelor străine

Firma britanică Clyde&Co. recomandă folosirea ”publicității negative” în procesele în care se cer compensații ca o ”pârghie în cazul unei dispute cu un guvern străin”.

Compania suedeză din domeniul energiei Vattenfall se judecă cu guvernul german pentru decizia de a renunța la centralele nucleare, suma solicitată fiind de aproximativ 700 de milioane de euro.

Pe de altă parte, în Spania, 22 de companii – majoritatea fonduri de investiții – au dat în judecată statul la tribunale internaționale după decizia de a tăia subvențiile pentru energia regenerabilă.

”În timp ce tăierea subvențiilor a fost criticată și de ecologiști”, se arată în raport, ”doar marii investitori străini au știut cum să dea în judecată, iar dacă vor câștiga, vor avea de suferit tot spaniolii de rând, care vor achita nota de plată”.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Aici s-a ajuns după decenii de erodare a raporturilor fireşti dintre capital şi risc. Teoria pretinde ca remunerarea capitlaului reflecta si riscul asumat in investitie. Nu mai este aşa d emult timp. Garanţiile date de state în diferite acorduri privind investiţiile au resu riscul. O parte a risuclui investiţionala fost resu prin distribuirea sa „democratică” atunci când fondurile de pensii private au crescut şi au investit în companii listate sau nelistate, dar in pachete mici de actiuni. Adică, fără capacitatea de a decide in afacere, ci doar de a incasa dividendul. Apoi, inca o parte din riscul investitional s-a evaporat în alte instrumente speculative.
    De fapt, de mai mult de patru decenii, marii deţinători de capitlauri îşi reduc riscul investitional pe seama micilor investitori, a fondurilor d epensii şi a statelor. Profitul nu mai recompensează riscul.
    A venit vremea redescopririi rădăcinilor capitalismului. Asumă-ţi riscul dacă vrei profit!
    TTIP nu trebuie sub nicio formîă adoptat în varianta actuală!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Aici s-a ajuns după decenii de erodare a raporturilor fireşti dintre capital şi risc. Teoria pretinde ca remunerarea capitlaului reflecta si riscul asumat in investitie. Nu mai este aşa d emult timp. Garanţiile date de state în diferite acorduri privind investiţiile au resu riscul. O parte a risuclui investiţionala fost resu prin distribuirea sa „democratică” atunci când fondurile de pensii private au crescut şi au investit în companii listate sau nelistate, dar in pachete mici de actiuni. Adică, fără capacitatea de a decide in afacere, ci doar de a incasa dividendul. Apoi, inca o parte din riscul investitional s-a evaporat în alte instrumente speculative.
    De fapt, de mai mult de patru decenii, marii deţinători de capitlauri îşi reduc riscul investitional pe seama micilor investitori, a fondurilor d epensii şi a statelor. Profitul nu mai recompensează riscul.
    A venit vremea redescopririi rădăcinilor capitalismului. Asumă-ţi riscul dacă vrei profit!
    TTIP nu trebuie sub nicio formîă adoptat în varianta actuală!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: