România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei și societății digitale – DESI 2018.
„Progresele înregistrate în ultimul an au fost lente, iar România nu a reușit să recupereze decalajele. Nivelul de digitalizare a economiei, precum și competențele digitale ale populației sunt scăzute și îngreunează progresul în ceea ce privește majoritatea dimensiunilor DESI”, potivit raportului CE referitor la gradul de digitalizare în România.
La nivel european, mari decalaje se înregistrează între nord și sudul și estul UE. Pe de altă parte, UE însăși are de recuperat față de Canada, Japonia, Australia, SUA și Coreea de Sud, potrivit raportului citat.
Paradoxul românesc- Internet foarte rapid, digitalizare foarte scăzută
România a obținut un scor DESI de 37,5 puncte, mult sub media UE de 54 de puncte și la mare depărtare de primele trei clasate, Danemarca, Suedia și Finlanda, care au scoruri DESI de peste 70 de puncte.
Decalajul digitalizării în România nu s-a schimbat față de anul trecut (33,7 față de 50,8), cu toate că:
- 44 % dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (pe locul al doilea ca viteză în UE);
- sectorul IT&C este responsabil pentru 6-7 % din PIB-ul României,
- sectorul digital este în creștere, cu două huburi majore în București și Cluj și „investiții semnificative în alte orașe”, potrivit raportului citat.
România face parte din ”clusterul” de țări cu performanțe scăzute în domeniu, împreună cu Grecia, Bulgaria, Italia, Polonia, Ungaria, Croația, Cipru și Slovacia.
Cele 5 dimenisiuni ale digitalizării în România
România a făcut progrese în patru dintre cele cinci capitole monitorizate prin DESI, după ce a adoptat, în februarie 2015, Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020
Totuși, „progresele în punerea în aplicare a politicii digitale au fost limitate în ultimii ani”, spune raportul CE.
1. Conectivitatea
S-au făcut progrese, dar „acoperirea serviciilor fixe de bandă largă din România a stagnat la aproximativ 88 % în ultimul an, motiv pentru care țara încă se află în urma state membre ale UE (pe locul 27)”.
Utilizarea serviciilor de bandă largă a ajuns la 67 % dintre gospodării, dar încă se află sub media UE de 75 %.
Decalajul digital dintre mediul urban și cel rural din România este cel mai evident în cazul cifrelor privind acoperirea accesului de generație următoare (NGA), care arată că sunt acoperite mai puțin de 40 % dintre zonele rurale.
România a rămas în urmă și în ceea ce privește acoperirea serviciilor mobile de bandă largă 4G, în
pofida saltului de la 45 % în 2016 la 72 % în 2017.
2. Capitalul uman
România se clasează cu mult sub media UE de utilizatori de internet (pe ultimul loc, cu 32,1 puncte față de 56,5 puncte).
- Doar 61 % dintre cetățenii României utilizează în mod regulat internetul, comparativ cu media UE de 81 %.
- „România nu prezintă îmbunătățiri semnificative, în ceea ce privește competențele digitale de bază, comparativ cu datele pentru anul trecut”.
- „un progres redus, în ceea ce privește specialiștii IT&C”, doar 2 % dintre angajați fiind încadrați ca atare;
(Descărcați AICI Raportul pentru România privind Indicele economiei și societății digitale – DESI)
3. Utilizarea internetului
Autoritățile române încă nu au adoptat o politică pentru promovarea comerțului electronic care să includă cumpărăturile online, remarcă raportul CE.
România este tot pe ultimul loc. Internetul este folosit pentru:
- știri online (69 % dintre români),
- muzică, materiale video, jocuri (67 %)
- apeluri vocale sau video (53 %).
Deși românii sunt dornici să comunice prin intermediul rețelelor de socializare și prin apeluri video, sunt reticenți în a face cumpărături online (23 % – pe locul 28) și a folosi servicii bancare electronice (11 % – pe locul 27) comparativ cu media UE.
4. Integrarea tehnologiei digitale
România încă nu are o strategie națională clară pentru digitalizarea industriei sale, deși, în 2016, prim-ministrul a lansat Manifestul pentru România Digitală, unde sunt prevăzute o serie de principii aliniate viziunii pentru un viitor digital.
În ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale la nivelul întreprinderilor, România rămâne în continuare la finalul clasamentului și nu înregistrează progrese.
România are un scor de 17,8, în scădere cu 4 % față de anul trecut, în timp ce media UE a crescut cu 9 % comparativ cu DESI 2017
5. Serviciile publice digitale
Performanțele României se situează cu mult sub media UE în ceea ce privește serviciile publice digitale.
„Sistemul TI al administrației naționale este fragmentat, ceea ce crește sarcina administrativă pentru cetățeni și întreprinderi”, spune raportul CE.
În plus, din cauza schimbării puterii politice a fost întrerupt proiectul GovITHub, lansat în 2016 de guvernul anterior, care implica un parteneriat public-privat bazat pe burse și activități de voluntariat pentru dezvoltarea de servicii publice.
Europa
Indicele DESI 2018 arată că:
- Conectivitatea ultra-rapidă de cel puțin 100 Mbps este disponibilă pentru 58% din gospodării,
15% din case utilizează bandă largă ultrarapidă: aceasta este de două ori mai mare decât acum doi ani și de cinci ori mai mare decât în 2013. - 80% din casele europene sunt acoperite de bandă largă rapidă cu cel puțin 30 de megabiți pe secundă (Mbps) (76% anul trecut)
- o treime (33%) dintre gospodăriile europene au un abonament (cu o creștere de 23% față de anul trecut și 166 % față de 2013).
- 43% dintre europeni încă nu au competențe digitale de bază (44% anul trecut).
- 58% dintre utilizatorii de internet care trimit formulare administrației publice au utilizat canalul online (52% în 2013).
- 18% dintre persoane utilizează servicii de sănătate online.
„UE a progresat dar încă nu destul. În același timp, alte șări și regiuni ale lumii progresează mai repede”, spune Andrus Ansip, vicepreședintele CE pentru piața unică digitală, într-un comunicat CE.
„Rezultatele DESI din acest an arată că trebuie mai mari eforturi pentru a răspunde deficiențelor de abilități digitale ale cetățenilor noștri”, a spus Mariya Gabriel, comisarul european pentru economie digitală și societate.
