România a înregistrat progrese limitate la trei dintre cele patru recomăndări făcute de Comisia Europeană în 2015, reiese dintr-un raport al CE publicat marți.
La nivel întregii Uniuni, doar 4% dintre cele 102 de recomandări făcute de executivul european au fost implementate pe deplin, la 41% dintre recomandări s-au realizat anumite progrese, iar în cazul a 48% dintre recomandări statele membre nu au realizat niciun progres sau au făcut progrese limitate.
În cazul României, Comisia a făcut patru recomandări mari: prima viza finalizarea programului stand-by cu FMI, a doua se referea la ținerea sub control a deficitului bugetar, a treia la măsuri de îmbunătățire a pieței forței de muncă, iar a patra la guvernanța corportativă din companiile de stat. Doar la ultima propunere au fost realizate, în opinia Comisiei, unele progrese.
- Recomandare: Să ia toate măsurile necesare pentru a finaliza programul de asistență financiară – România nu a făcut niciun progres
România nu a înregistrat niciun progres întrucât cea de-a treia misiune de evaluare formală (16-30 iunie 2015) a stadiului de punere în aplicare a condiționalității programului nu a fost finalizată. Prin urmare, programul pentru perioada 2013-2015 s-a încheiat fără a se ajunge la finalizarea unei evaluări formale.
Deși s-au făcut unele progrese în mai multe domenii de politică, realizările programului actual și ale celor precedente au fost subminate în cazul politicilor publice cheie, notează Comisia Europeană.
- Recomandare: Să limiteze abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu din 2015 la maximum 0,25% din PIB, după cum se specifică în cadrul programului de asistență pentru balanța de plăți 2013-2015 și, în 2016, să revină la obiectivul bugetar pe termen mediu. Să pună în aplicare strategia cuprinzătoare de respectare a obligațiilor fiscale, să consolideze sistemele de control pentru a combate munca nedeclarată și să continue procesul de egalizare a vârstei de pensionare pentru bărbați și femei – România a realizat progrese limitate.
România a înregistrat progrese depline în ceea ce privește încadrarea în obiectivul bugetar pe termen mediu privind deficitul structural în 2015. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din iarna anului 2016, deficitul structural pentru 2015 este de 0,7 % din PIB. Acesta se situează sub obiectivul bugetar pe termen mediu privind deficitul structural de 1 % din PIB.
România nu a înregistrat niciun progres în ceea ce privește încadrarea în obiectivul bugetar pe termen mediu în 2016. Conform bugetului pe 2016 și pe baza previziunilor Comisiei din iarna anului 2016, deficitul bugetar din 2016 se va apropia de 3 % din PIB, atât în termeni nominali, cât și în termeni structurali.
România a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește punerea în aplicare a strategiei cuprinzătoare de respectare a obligațiilor fiscale și consolidarea sistemelor de control pentru a combate munca nedeclarată. Strategia cuprinzătoare de respectare a obligațiilor fiscale este încă în curs de elaborare. Eforturile de a îmbunătăți colectarea impozitelor au început să dea unele rezultate, dar evaziunea în materie de TVA rămâne ridicată, notează Comisia. Un proiect-pilot de consolidare a controalelor privind munca nedeclarată este în desfășurare în toată țara, dar activitatea serviciilor de inspecție a muncii s-a diminuat și s-au întreprins puține acțiuni în urma controalelor efectuate.
România nu a înregistrat niciun progres în ceea ce privește egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei. Proiectul de lege transmis Parlamentului în 2013 a fost adoptat de Senat, dar nu și de camera inferioară.
- Recomandare: Să consolideze măsurile privind piața forței de muncă, în special în cazul tinerilor neînregistrați și al șomerilor pe termen lung. Să se asigure că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă dispune de personalul adecvat. Să stabilească, în consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, orientări clare privind stabilirea transparentă a salariului minim. Să introducă venitul minim de inserție. Să crească oferta și calitatea serviciilor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, în special în cazul romilor. Să ia măsuri în vederea punerii în aplicare a strategiei naționale pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii. Să continue Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 pentru a remedia aspecte precum gradul redus de accesibilitate, nivelul scăzut de finanțare și ineficiența resurselor – România a realizat progrese limitate.
România a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește consolidarea măsurilor active referitoare la piața forței de muncă, în special în cazul tinerilor neînregistrați și al șomerilor de lungă durată. Inițiative precum centrele din cadrul Garanției pentru tineret au avut un efect limitat asupra înregistrării persoanelor care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. Nu există o evaluare a celor 27 de centre-pilot din cadrul Garanției pentru tineret. Cu toate acestea, nu par să fi reușit să sprijine tinerii care nu au fost înregistrați anterior la serviciile publice de ocupare a forței de muncă, notează Comisia. Introducerea unor programe de ucenicie și măsuri precum sprijinul pentru stagii, certificarea competențelor și pachetul privind mobilitatea au o acoperire mai limitată decât se preconizase inițial.
România a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește dotarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă cu personal adecvat. S-a înregistrat doar o creștere marginală a personalului serviciilor de ocupare a forței de muncă și nu a existat nicio realocare internă a resurselor. O mare parte a personalului ocupă funcții de sprijin administrativ, printre acestea numărându-se și administrarea programelor din cadrul Fondului social european.
La sfârșitul anului 2014 a fost adoptată o strategie de modernizare a Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, însă calitatea sa nu este uniformă și Comisia a solicitat revizuirea strategiei. În pofida condiționalității ex ante, măsurile finanțate prin intervențiile din cadrul Fondului social european nu sunt coordonate suficient cu cele finanțate din bugetul național.
Serviciul public de ocupare a forței de muncă a început să dezvolte o capacitate de informare a pieței muncii și să încheie parteneriate cu mai multe părți interesate. În contextul condiționalității ex ante pentru Fondul social european, există planuri de acțiune pentru a elabora proceduri de stabilire a profilului diverselor categorii de șomeri și de segmentare a acestora în vederea oferirii de sprijin personalizat, însă acestea nu sunt puse în aplicare deocamdată.
România a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește elaborarea de orientări pentru stabilirea transparentă a salariului minim. A fost realizat un studiu privind impactul creșterilor salariului minim, dar deocamdată nu s-a instituit un mecanism transparent de stabilire a salariului minim care să se bazeze pe criterii clare și obiective referitoare la condițiile economice și de pe piața forței de muncă. Guvernul a înființat un grup de lucru tripartit cu scopul de a constitui un asemenea mecanism. Acest grup ar trebui să își prezinte propunerea până în aprilie 2016.
România a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește introducerea sistemului de venit de incluziune, întrucât proiectul de lege a fost prezentat pentru consultare publică, dar nu a fost încă adoptat. Punerea sa în aplicare a fost amânată și mai mult, până în 2017 sau 2018.
România a înregistrat unele progrese în ceea ce privește creșterea furnizării și calității educației și îngrijirii pentru copiii preșcolari, în special în cazul romilor. A fost adoptată o lege care să încurajeze participarea la grădiniță a copiilor defavorizați.
România a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește punerea în aplicare a strategiei naționale pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii. Deși strategia a fost adoptată în iunie 2015, punerea sa în aplicare prezintă întârzieri semnificative. Rata de părăsire timpurie a școlii a crescut în 2014, după o perioadă de stagnare, și rămâne cu aproximativ 7 puncte procentuale peste media UE. Există diferențe semnificative între regiuni, precum și între zonele urbane și cele rurale.
România a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește îmbunătățirea accesului la asistență medicală, odată cu introducerea unor medicamente inovatoare pentru hepatita C și cancer, pe baza unor criterii de rentabilitate (evaluarea tehnologiei medicale). Au fost adoptate și alte măsuri în vederea asigurării accesului la medicamente pentru pensionarii cu venituri mici și a sporirii accesului la asistență medicală în cazul persoanelor aflate în comunități îndepărtate și izolate. Cu toate acestea, îmbunătățirea accesului la asistența medicală primară și la serviciile de îngrijire medicală ambulatorii, mai ales în zonele rurale, rămâne în continuare o provocare.
Disponibilitatea profesioniștilor în domeniul sănătății este inferioară mediei UE din cauza emigrării. Practicarea pe scară largă a plăților informale reduce accesul persoanelor cu venituri mici la asistență medicală.
România a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește remedierea finanțării insuficiente și unele progrese ca răspuns la utilizarea ineficientă a resurselor. Utilizarea serviciilor TIC în sectorul sănătății a fost accelerată prin introducerea cardului național de sănătate și a înregistrărilor electronice. Au fost stabilite proceduri de achiziții publice centralizate prin intermediul unor contracte-cadru de furnizare a unor medicamente. Lipsa capacității administrative generează întârzieri ale proiectelor care vizează raționalizarea sectorului spitalicesc și trecerea de la serviciile de îngrijire medicală cu internare la serviciile de îngrijire medicală ambulatorii. Punerea în aplicare a Strategiei naționale de sănătate 2014-2020, care abordează această problemă, a stagnat. În plus, construcția centrelor comunitare atât de necesare în zonele rurale ar putea înregistra întârzieri din cauza lipsei de capacitate administrativă care să asigure dezvoltarea unei cartografieri a necesităților de investiții.
- Recomandarea: Să adopte legea privind reformarea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat – România a realizat unele progrese.
La 6 ianuarie 2016, Guvernul a aprobat proiectele de amendamente la proiectul de lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și a transmis amendamentele Parlamentului.
Strategia Europa 2020: obiective naționale și progrese înregistrate
- Obiectivul privind rata de ocupare a forței de muncă
Obiectivul național de 70% până în 2020 rămâne ambițios, rata ocupării forței de muncă în grupa de vârstă 20-64 de ani atingând 67,8% în al treilea trimestru din 2015.
- Obiectivul privind C&D: 2% din PIB
Obiectivul României privind intensitatea cheltuielilor în domeniul C&D este ambițios și greu de atins, luând în considerare faptul că în 2014 în această țară intensitatea cheltuielilor în domeniul C&D era de 0,38%, punctează Comisia.
În vederea atingerii obiectivului pentru 2020, C&D din România va trebui să crească, în medie, cu 31,7% pe an între 2015 și 2020. Cu toate acestea, în România intensitatea cheltuielilor în domeniul C&D a scăzut dramatic între 2007 și 2013, la o rată anuală compusă de -7,5%. În 2014, intensitatea cheltuielilor publice în domeniul C&D a continuat să scadă, în timp ce intensitatea cheltuielilor la nivelul întreprinderilor în acest domeniu a înregistrat o ușoară creștere în comparație cu anul precedent. În 2014, intensitatea cheltuielilor la nivelul întreprinderilor în domeniul C&D a crescut la 0,16% din PIB (locul 27 în UE), iar intensitatea cheltuielilor publice în acest domeniu a scăzut la 0,22% (locul 28 în UE).
- Obiectivul privind energia din surse regenerabile:
– Obiectivul pentru 2020 privind energia din surse regenerabile: 24%. Cu o cotă de 24,9% de energie din surse regenerabile în 2014, România și-a atins deja obiectivul pentru 2020. Cu toate acestea, lipsa substanțială de claritate și stabilitate a schemelor de sprijin pentru energia din surse regenerabile ar putea pune în pericol dezvoltarea sectorului și, eventual, ar putea împiedica îndeplinirea obiectivelor.
– Ponderea energiei din surse regenerabile în toate modurile de transport: 10%. Cu o pondere a energiei din surse regenerabile de 3,8 % în domeniul transportului în 2014, România se află la mai puțin de jumătate din traseul de parcurs pentru îndeplinirea obiectivului său de a avea 10% din energie din surse regenerabile în domeniul transportului până în 2020.
- Eficiența energetică: reducerea consumului de energie Obiectivul României de eficiență energetică pentru anul 2020 este de 43 Mtep, exprimate în consum de energie primară (30,3 Mtep exprimate în consumul final de energie).
România este pe drumul cel bun pentru atingerea obiectivului stabilit pentru 2020 în ceea ce privește eficiența energetică. Acest lucru se datorează totuși parțial faptului că obiectivul a permis o creștere substanțială a consumului de energie care a depășit atât nivelul precedent, cât și pe cel actual.
- Obiectivul privind părăsirea timpurie a școlii
România nu a înregistrat niciun progres în ceea ce privește îndeplinirea acestui obiectiv. Rata de părăsire timpurie a școlii a crescut la 18,1 % în 2014. România are una dintre cele mai ridicate rate de părăsire timpurie a școlii din UE și se îndepărtează tot mai mult de obiectivul său național stabilit în cadrul Strategiei Europa 2020.
- Obiectivul privind învățământul terțiar
România a înregistrat unele progrese în ceea ce privește îndeplinirea acestui obiectiv. Rata de absolvire a învățământului terțiar s-a îmbunătățit în mod substanțial, atingând 25 % în 2014 și este pe cale să atingă obiectivul
național stabilit în cadrul Strategiei Europa 2020 (26,7 %).
- Obiectivul privind reducerea populației expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, exprimat în număr de persoane:
În termeni absoluți, 869 000 de persoane au fost scoase din categoria celor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în perioada 2008-2014. Obiectivul național era de 580 000 de persoane.
