Gap-ul de TVA al României, respectiv diferența dintre ce încasează statul din TVA și ce ar putea să încaseze raportat la dimensiunea economiei, a scăzut marginal în 2019, la 33,4%, față de 33,8% cu un an înainte, potrivit datelor publicate joi de Comisia Europeană.
Gap-ul de 33,8% din 2018 plasează România pe primul loc la nivel european, pentru 2019 nefiind colectate încă datele din toate statele membre. TVA reprezintă a doua cea mai importantă sursă de venit a bugetului general consolidat, după contribuțiile de asigurări sociale.
Din bugetul din 2018 au lipsit, conform calculelor Comisiei, 6,6 miliarde de lei. Datele pentru 2019 nu sunt încă disponibile.
România e urmată în clasamentul ineficienței de Grecia (30,1%) și Lituania (25,9%). La polul opus se situează Suedia (0,7%), Croația (3,5%) și Finlanda (3,6%). În sume absolute, cele mai mari pierderi au fost înregistrate în Italia (35,4 miliarde de euro), Marea Britanie (23,5 miliarde de euro) și Germania (22 de miliarde de euro).
Consumul, esențial pentru creșterea colectării TVA
În 2018, majoritatea statelor membre UE s-au confruntat cu o încetinire a ritmului de creștere economică. Creșterea la nivel european a fost de 2% din PIB, față de 2,5% din PIB cu un an înainte.
Condițiile economice favorabile au creat însă premise favorabile unei îmbunătățiri a colectării de TVA în Irlanda (creștere PIB de 8,2%), Polonia (5,3%) și Ungaria (5,1%). Cele mai slabe rate de creștere economică s-au înregistrat în Italia (0,8%) și Marea Britanie (1,5%).
În termeni nominali, PIB-ul a crescut cu 3,3% și prețurile de consum cu 1,9%. Consumul final, care este nucleul bazei TVA (68% din VTTL, respectiv din veniturile totale care ar fi putut fi încasate din TVA în 2018), a crescut cu 3,1%. Investițiile în formarea brută de capital fix (GFCF, care a constituit 14% din VTTL în 2018) au crescut cu 4,2 puncte procentuale în UE.
Progrese modeste pentru România, în ciuda creșterii consumului
În cazul României, consumul final a înregistrat o creștere nominală de 13,2%, iar investițiile în formarea brută de capital fix de 3,9%. Cu toate acestea, gap-ul de TVA a scăzut cu doar 0,5 puncte procentuale în 2018.
VTTL, respectiv veniturile totale pe care România le-ar putea colecta din TVA au înregistrat o creștere de 11,9% în 2018, în vreme ce veniturile din TVA au consemnat un avans de 12,7%, ceea ce a permis reducerea gap-ului de TVA de la 34,3% la 33,8%.
Estimările Comisiei indică o îmbunătățire marginală, de 0,4 puncte procentuale în 2019, an în care veniturile totale ce puteau fi colectate din TVA au consemnat un avans de 8,4%, iar cele din TVA de 9,1%.
La nivel UE, în termeni nominali, în 2018, veniturile din VTTL și TVA s-au ridicat la 1.272 miliarde de euro și, respectiv, 1.132 miliarde de euro. Comparativ cu 2017, veniturile din TVA au crescut cu 4,2%, în timp ce VTTL a crescut cu 3,6%, ducând la scăderea a gap-ului de TVA atât în termeni relativi cât și nominali.
În termeni relativi, gap-ul de TVA de la nivelul UE a scăzut la 11%, iar Comisia se așteaptă ca tendința să se fi menținut și în 2019 când ar putea scădea către nivelul de 130 de miliarde de euro, respectiv 10% din VTTL.
Variația estimărilor privind gap-ul de TVA din diferite state membre UE reflectă diferențele în ceea ce privește conformarea fiscală, frauda, evitarea impozitării, falimentele, insolvențe și administrare fiscală. Cifrele reflectă, printre altele, performanța administrațiilor fiscale din statele membre.
