miercuri

19 ianuarie, 2022

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 octombrie, 2015

laboratror computerIncertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească mai mult în cercetare și dezvoltare, potrivit Raportului anual privind R&D (cercetare-dezvoltare) în Europa Centrală și de Est, realizat de Deloitte.

În ceea ce privește România, 29% din corporații nu au investit niciun leu în R&D, iar principalele probleme care determină firmele să fie reticente sunt: dificultatea de a identifica activitățile eligibile pentru granturi și facilități, lipsa de claritate în evaluarea de către autorități a granturilor și facilităților, precum și instabilitatea reglementărilor în domeniu.

Din răspunsurile oferite de oamenii de afaceri la sondajul studiului se observă convingerea companiilor că fondurile acordate acestui domeniu vor crește în următorii ani, în primul rând datorită finanțării europene acordate pentru programul 2014 – 2020.


În ultimii 20 de ani, aceste țări din Europa Centrală și de Est au investit în infrastructură, în înlocuirea echipamentelor din vechile fabrici comuniste, dar acum, ele trebuie să facă pasul următor, spune analiza Deloitte, iar soluția este cunoscută :

Factorul ultim de creștere a producției și a standardelor de trai este îmbunătățirea productivității, iar aceasta poate fi realizată prin inovare. Pentru o creștere de durată, așa cum demonstrează toate țările de succes (Germania, Japonia, Coreea de Sud, statele scandinave), sunt necesare fonduri importante pentru R&D.

Efectul pozitiv al tranziției acestor state la economia de piață și avantajele aderării la UE și ale forței de muncă ieftine s-au estompat treptat și ele trebuie să descopere noi motoare de creștere economică.

Cum bugetele majorității statelor din Europa Centrală și de Est au probleme cu deficitul, orice suplimentare a fondurilor pe R&D înseamnă o reducere a altor cheltuieli, de aceea ar fi ideal ca statul să reușească să-i motiveze pe cei din privat să investească mai mult.

România – țara unde cele mai multe companii sunt decise să investească în R&D


73% din oamenii de afaceri din România intervievați de Deloitte au declarat că vor crește în următorii 3 – 5 ani finanțarea cercetării și/sau inovării în firmele lor, 20% au spus că vor menține cheltuielile de acest fel, și nimeni nu prevede o diminuare a acestor bugete.

Cel puțin teoretic, România înregistrează cel mai mare procent  în Europa de Est și Centrală la intenții de creștere a investițiilor.

Statele baltice sunt singurele unde companiile prognozează diminuări.

prognoze investitii cercetare dezvoltare companii

Profilul României pentru cercetare-dezvoltare 

  • Are la dispoziție 0,8 miliarde de euro fonduri europene POC (Programul Operațional Competitivitate)
  • 29% din corporații nu au investit niciun leu în R&D, în 2014. Pentru comparație, numărul companiilor poloneze care nu au investit nimic în R&D este de 13% în Polonia.
  • 56% din companiile intervievate au declarat că intenționează să facă investiții în cercetare și dezvoltare în următorii 1 – 2 ani, iar 73% vor să facă acest lucru peste 3 – 5 ani.
  • Principala problemă pe care o au companiile românești, din acest punct de vedere, este identificarea activităților eligibile pentru granturi și facilități.
    A doua mare problemă este lipsa de claritate în evaluarea granturilor și facilităților de către autorități.
  • 74% din firmele care alocat bani cerectării susțin că investițiile în R&D le-a crescut competitivitatea serviciilor sau produselor.

Factorii care influențează investițiile companiilor românești în R&D :

 

profilul romaniei

Cum încurajează statele  investițiile în R&D

În statele din Estul și Centrul Europei, care trebuie să investească în acest domeniu dacă vor să-și mențină dinamica actuală de creștere economică, bugetele cercetării nu depășesc în general 1% din PIB.

Excepția notabilă este Slovenia, cu 2,6% din PIB direcționat pentru R&D.

investitii cercetare
Sursa: Deloitte, Eurostat

 

Ceea ce ar trebui făcut, potrivit directorului FAS Cehia, David Marek, este sprijinirea investițiilor corporațiilor, prin subvenții sau facilități fiscale.

Modele sunt diferite în statele occidentale cu succese remarcabile în R&D :

Germania, Finlanda și Suedia preferă folosirea subvențiilor, pe când Coreea de Sud și Japonia folosesc facilitățile fiscale ca principal instrument de sprijinire a investițiilor în cercetare, dezvoltare, inovare.

Numărul țărilor care optează pentru reduceri fiscale este în creștere. În Cehia, de exemplu, 74% din ajutorul public oferit firmelor este acordat indirect, prin facilități fiscale și numai 26% reprezintă subvenții directe.

Indicatori : Numărul de patente înregistrate la miliardul de euro cheltuit pe R&D

Pe de altă parte, trebuie urmărită eficiența acestor investiții, un indicator ce poate fi fiind folosit în acest sens fiind numărul de patente înregistrate la Oficiul European de Brevete raportat la o sumă cheltuită (se utilizează un miliard de euro).

România se află în rândul statelor europene cu cele mai slabe rezultate, din acest punct de vedere: doar 87 de brevete, ca și Bulgaria, comparativ cu media europeană de 204 patente.

În Germania, media este de 288 de patente la un miliard de euro cheltuit pentru cercetare și dezvoltare.

grafic patente la mld euro

 

Factorii care influențează investițiile R&D ale firmelor

Dintre factorii externi care contează pentru companiile interesate de investirea în cercetare și dezvoltare, cel mai important este să existe diferite tipuri de facilăți.

De asemenea, este dificil pentru companii să găsească cercetători calificați și cu experiență, în special domeniile tehnice, aceasta fiind o problemă identificată în toate cele 11 state curpinse în analiza Deloitte.

La capitolul ajutor din partea statului, sondajul arată că aceste companii preferă accesul la finanțare direct, în locul facilităților fiscale.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Costurile legate de salarizarea cercetătorilor se află pe locul patru.

factori

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Da. Acestea sunt statisticile si daca ar fi sa ne luam dupa ele Romania, Bulgaria si Norvegia, fiecare cu 87 brevete la miliardul de euro cheltuit pentru R&D sunt peste SUA. Asadar cele trei tari ar trebui sa fie din punct de vedere tehnologic peste SUA. Asa este oare? Nici pe departe.
    Cred ca europenii au cultura scrierii si depunerii de cereri de brevet. Americanii au cultura castigului in primul rand si folosesc vehiculul numit proprietate industriala in acest scop. Tot ei sunt cei care au constatat ca undeva in jur de 5% din cererile de brevet depuse intr-un an la Oficiul american de brevete se transforma in bani in primii 2-3 ani de la depunere. Socoteala este relativ simpla. La peste 285000 cereri de brevet depuse de americani in 2014 si inca 293000 depuse de straini la USPTO adica peste 578000 cereri de brevet, 5% ne arata o cifra ametitoare de 28900 cereri se transforma in bani. Adica acete 28900 de inventii sunt valorificate intr-un fel sau altul iar minim 28900 de inventatori castiga din ideile lor, societatea americana progresand evident pe aceasta baza.
    Nu exista cifre (statistici)la nivelul Romaniei pentru castigurile inventatorilor din inventiile lor. Acceptand insa acelasi 5% si pentru Romania constatam ca cca 51 de inventii ar trebui sa se transforme in bani in primii doi ani de la depunere. Nu vreau sa merg mai departe cu analiza ca voi ajunge la necesitatea schimbarii constitutiei si pentru acest lucru. Cu mahnire Florin Popa

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Da. Acestea sunt statisticile si daca ar fi sa ne luam dupa ele Romania, Bulgaria si Norvegia, fiecare cu 87 brevete la miliardul de euro cheltuit pentru R&D sunt peste SUA. Asadar cele trei tari ar trebui sa fie din punct de vedere tehnologic peste SUA. Asa este oare? Nici pe departe.
    Cred ca europenii au cultura scrierii si depunerii de cereri de brevet. Americanii au cultura castigului in primul rand si folosesc vehiculul numit proprietate industriala in acest scop. Tot ei sunt cei care au constatat ca undeva in jur de 5% din cererile de brevet depuse intr-un an la Oficiul american de brevete se transforma in bani in primii 2-3 ani de la depunere. Socoteala este relativ simpla. La peste 285000 cereri de brevet depuse de americani in 2014 si inca 293000 depuse de straini la USPTO adica peste 578000 cereri de brevet, 5% ne arata o cifra ametitoare de 28900 cereri se transforma in bani. Adica acete 28900 de inventii sunt valorificate intr-un fel sau altul iar minim 28900 de inventatori castiga din ideile lor, societatea americana progresand evident pe aceasta baza.
    Nu exista cifre (statistici)la nivelul Romaniei pentru castigurile inventatorilor din inventiile lor. Acceptand insa acelasi 5% si pentru Romania constatam ca cca 51 de inventii ar trebui sa se transforme in bani in primii doi ani de la depunere. Nu vreau sa merg mai departe cu analiza ca voi ajunge la necesitatea schimbarii constitutiei si pentru acest lucru. Cu mahnire Florin Popa

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr