Companiile high tech dețin doar 8% din creditele corporate de la nivel local. Digitalizarea, esențială pentru economia post-criză

Firmele din sectorul knowledge intensive services și high tech dețineau, la nivelul lunii martie 2020, doar 8% din creditarea bancară, în condițiile în care au o sănătate financiară peste media ansamblului companiilor nefinanciare, ”ceea ce ar indica necesitatea unei orientări mai ample a instituțiilor de credit către aceste domenii”, notează Banca Națională a României (BNR) în Raportul asupra Stabilității Financiare, ediția din iunie.

Experții băncii centrale avertizează că aproape un sfert din portofoliul corporativ al băncilor este reprezentat de credite contractate de companii afectate într-o măsură importantă de pandemie. Acestea reprezintă 14% din numărul total al companiilor nefinanciare, contribuie cu 17% la valoarea adăugată brută și angajează 21% din forța de muncă.

Pe de altă parte, companiile performante, în speță din zona IT&C, au o pondere redusă în portofoliile băncilor, în condițiile în care indicatorii de performanță le recomandă din toate punctele de vedere.

”Rentabilitatea utilizării activelor este superioară celei de la nivel agregat, în timp ce gradul de îndatorare este mai redus. Poziția de lichiditate supraunitară este susținută și de o capacitate mai bună de recuperare a creanțelor, ceea ce s-a reflectat și într-o posibilitate peste media sistemului de a acoperi cheltuielile operaționale zilnice în ipoteza unor șocuri de lichiditate (163 de zile pentru high-tech, respectiv 214 zile în cazul knowledge intensive services, comparativ cu 133 de zile la nivel agregat)”, se arată în raportul citat.

Fonduri europene de 480 de milioane de euro pentru digitalizare

La nivel european, progresul tehnologiilor informației și comunicațiilor este considerat un element de bază al creșterii competitivității și dezvoltării unei societăți incluzive bazate pe cunoaștere. Experții BNR sunt de părere că digitalizarea va reprezenta un pilon esențial al revenirii economice post-criză.

Cele patru stadii de dezvoltare ale incluziunii digitale:

• înlesnirea accesului la tehnologii;
• încrederea în tehnologii și îmbunătățirea utilizării acestora;
• dezvoltarea abilităților de utilizare a tehnologiilor;
• educația digitală.

Îmbunătățirea accesului, utilizării și calității tehnologiilor informației și comunicațiilor (ITC) este unul dintre cei 11 piloni ai politicii de coeziune din perioada 2014-2020.

Aproximativ 20 miliarde euro (în mare parte provenind din fondul european de dezvoltare regională, FEDR) sunt disponibili pentru investiții în domeniul ITC.

România are alocat 2,4% din fonduri (echivalentul a 480 de milioane de euro), dar, conform indicatorilor din Tabloul de monitorizare a dezvoltării digitale în UE (Grafic 5), se află printre statele cu nivelul cel mai scăzut de dezvoltare digitală, în special în ceea ce privește utilizarea internetului, a serviciilor publice digitale și a integrării tehnologiilor digitale.

”Acest potențial de digitalizare ar trebui să dețină un loc prioritar în cadrul strategiei de dezvoltare națională, în special în situația creată de pandemia curentă, respectiv de nevoia de utilizare tot mai intensă a serviciilor digitale. Revenirea economică din criza generată de pandemia Covid-19 ar putea fi ghidată, printre altele, de măsuri de susținere a companiilor din sectoare intensiv tehnologice, în vederea captării potențialului important de dezvoltare din acest domeniu”, se arată în raportul BNR.

Dincolo de importanța sprijinirii companiilor tehnologice, BNR avertizează asupra nevoii de digitalizare a întregii economii. Crizele economice generate de epidemii au reprezentat până în prezent momente de răscruce pentru noi dezvoltări tehnologice, sociale și economice.

Supraviețuirea multor firme în ultimele luni a depins de capacitatea acestora de digitalizare a serviciilor oferite, comerțul online a crescut dramatic, iar acesta a grăbit și dezvoltarea de soluții digitale pentru serviciile financiare oferite de către sistemul financiar tradițional.

”Aceste modificări sunt foarte probabil să schimbe permanent comportamentul de consum, în special în rândul generațiilor tinere, cu efecte benefice pe termen lung asupra bunăstării”, explică specialiștii BNR.