fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Companiile high tech dețin doar 8% din creditele corporate de la nivel local. Digitalizarea, esențială pentru economia post-criză

de Alexandra Pele , 30.6.2020

Firmele din sectorul knowledge intensive services și high tech dețineau, la nivelul lunii martie 2020, doar 8% din creditarea bancară, în condițiile în care au o sănătate financiară peste media ansamblului companiilor nefinanciare, ”ceea ce ar indica necesitatea unei orientări mai ample a instituțiilor de credit către aceste domenii”, notează Banca Națională a României (BNR) în Raportul asupra Stabilității Financiare, ediția din iunie.

Experții băncii centrale avertizează că aproape un sfert din portofoliul corporativ al băncilor este reprezentat de credite contractate de companii afectate într-o măsură importantă de pandemie. Acestea reprezintă 14% din numărul total al companiilor nefinanciare, contribuie cu 17% la valoarea adăugată brută și angajează 21% din forța de muncă.

Pe de altă parte, companiile performante, în speță din zona IT&C, au o pondere redusă în portofoliile băncilor, în condițiile în care indicatorii de performanță le recomandă din toate punctele de vedere.

”Rentabilitatea utilizării activelor este superioară celei de la nivel agregat, în timp ce gradul de îndatorare este mai redus. Poziția de lichiditate supraunitară este susținută și de o capacitate mai bună de recuperare a creanțelor, ceea ce s-a reflectat și într-o posibilitate peste media sistemului de a acoperi cheltuielile operaționale zilnice în ipoteza unor șocuri de lichiditate (163 de zile pentru high-tech, respectiv 214 zile în cazul knowledge intensive services, comparativ cu 133 de zile la nivel agregat)”, se arată în raportul citat.

Fonduri europene de 480 de milioane de euro pentru digitalizare

La nivel european, progresul tehnologiilor informației și comunicațiilor este considerat un element de bază al creșterii competitivității și dezvoltării unei societăți incluzive bazate pe cunoaștere. Experții BNR sunt de părere că digitalizarea va reprezenta un pilon esențial al revenirii economice post-criză.

Cele patru stadii de dezvoltare ale incluziunii digitale:

  • înlesnirea accesului la tehnologii;
  • încrederea în tehnologii și îmbunătățirea utilizării acestora;
  • dezvoltarea abilităților de utilizare a tehnologiilor;
  • educația digitală.

Îmbunătățirea accesului, utilizării și calității tehnologiilor informației și comunicațiilor (ITC) este unul dintre cei 11 piloni ai politicii de coeziune din perioada 2014-2020.

Aproximativ 20 miliarde euro (în mare parte provenind din fondul european de dezvoltare regională, FEDR) sunt disponibili pentru investiții în domeniul ITC.

România are alocat 2,4% din fonduri (echivalentul a 480 de milioane de euro), dar, conform indicatorilor din Tabloul de monitorizare a dezvoltării digitale în UE (Grafic 5), se află printre statele cu nivelul cel mai scăzut de dezvoltare digitală, în special în ceea ce privește utilizarea internetului, a serviciilor publice digitale și a integrării tehnologiilor digitale.

Acest potențial de digitalizare ar trebui să dețină un loc prioritar în cadrul strategiei de dezvoltare națională, în special în situația creată de pandemia curentă, respectiv de nevoia de utilizare tot mai intensă a serviciilor digitale. Revenirea economică din criza generată de pandemia Covid-19 ar putea fi ghidată, printre altele, de măsuri de susținere a companiilor din sectoare intensiv tehnologice, în vederea captării potențialului important de dezvoltare din acest domeniu”, se arată în raportul BNR.

Dincolo de importanța sprijinirii companiilor tehnologice, BNR avertizează asupra nevoii de digitalizare a întregii economii. Crizele economice generate de epidemii au reprezentat până în prezent momente de răscruce pentru noi dezvoltări tehnologice, sociale și economice.

Supraviețuirea multor firme în ultimele luni a depins de capacitatea acestora de digitalizare a serviciilor oferite, comerțul online a crescut dramatic, iar acesta a grăbit și dezvoltarea de soluții digitale pentru serviciile financiare oferite de către sistemul financiar tradițional.

”Aceste modificări sunt foarte probabil să schimbe permanent comportamentul de consum, în special în rândul generațiilor tinere, cu efecte benefice pe termen lung asupra bunăstării”, explică specialiștii BNR.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.6.2020

Un raspuns

  1. Ishnitza Korop
    2.7.2020, 1:56 pm

    Lămurire pentru autorul articolului: motivele pentru care băncile stau departe de hi-tech este simplu: riscurile de investiție sunt necuantificabile prin mecanismele de evaluare pe care le posedă băncile (asta pe de o parte); pe de altă parte, nici hi-tech-ul nu are nevoie de banii băncilor, care sunt scumpi, pentru că există fondurile de investiții de la idee (necesar de câteva mii de euro/dolari) și la finanțare cu sute de milioane -vezi cazul UIPath

Lăsați un comentariu


Europa

China – creștere cu 40% a investițiilor străine atrase în primele 4 luni ale anului

Vladimir Ionescu

Investiţiile străine directe (FDI) în China au crescut în primele patru luni din acest an cu 38,6%, la 397,07 miliarde de yuani (61,55 miliarde de… Mai mult

Stiri

Poliția Română are șef nou – Benone Matei, directorul de la Operațiuni Speciale

Vladimir Ionescu

Chestorul Benone Matei, directorul Direcției de Operațiuni Speciale a fost numit șeful Poliției Române, decizia premierului fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Direcția de Operațiuni… Mai mult

Stiri

Parchetul General: Nu s-a stabilit încă diferența de voturi exprimate pentru Clotilde Armand şi Dan Tudorache, cercetările continuă

Vladimir Ionescu

Din verificările efectuate până acum, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate anul trecut pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul… Mai mult

Europa

Italia amendează Google cu 102 milioane euro pentru abuz de piață dominantă

Iulian Soare

Autoritate de reglementare a concurenței din Italia a amendat Google cu 102 milioane de euro pentru că a exclus din ecosistemul Android o aplicație de… Mai mult

Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult

Stiri

Reorganizare a Academiei de Poliție – Cele 2 școli doctorale și 4 din cele 6 facultăți se desființează

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul de HG privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un document ce prevede desființarea celor două școli… Mai mult

Stiri

Premierul a aflat la Bruxelles ce poate intra și ce nu în planul de relansare. Florin Cîțu: ”Nu facem totul prin PNRR”

Victor Bratu

A fost nevoie de o discuție cu Ursula von der Leyen ca premierul Florin Cîțu să înțeleagă cum trebuie să arate PNRR-ul românesc  – proiecte… Mai mult