Accesul la infrastructură digitală reprezintă cel mai mare atu al României din perspectiva uşurinţei cu care companiile îşi pot desfăşura activitatea.
Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) a realizat o analiză pornind de la un sondaj în cadrul căruia companii din toată lumea au precizat care sunt cele mai mari obstacole în calea activităţii lor.
În cazul României, cele mai des menţionate obstacole au fost incertitudinea privind viitorul (80% dintre respondenţi), urmat de disponibilitatea angajaților cu aptitudini potrivite (73% dintre respondenți).
La polul opus se află accesul la infrastructura digitală, citat drept obstacol de doar 35% dintre respondenți, disponibilitatea finanțării – problemă cu care se confruntă circa 56% dintre respondenți și reglementările de pe piața muncii (57%).
60% dintre companii au invocat drept obstacole cererea de produse și servicii şi disponibilitatea unei infrastructuri adecvate de transport, iar 63% au deplâns costurile energiei
Analiza BEI a luat în calcul nouă posibile obstacole ce ar putea sta în calea activităţii economice. Cu cât procentul aferent unui obstacol este mai mare, cu atât acesta este mai prevalent în calea businessului din ţara respectivă.
Cele nouă obstacole analizate:
- cererea de produse și servicii;
- disponibilitatea angajaţilor cu aptitudini potrivite;
- costurile energiei;
- accesul la infrastructură digitală;
- reglementările de pe piața muncii;
- reglementările din zona de business și taxarea;
- disponibilitatea unei infrastructuri adecvate de transport;
- disponibilitatea finanțării;
- incertitudinea privind viitorul.
Ungaria – campioana regională şi europeană la atras investiții
Din regiune, țara cu cele mai mici bariere în calea investițiilor este Ungaria, șase din nouă indicatori fiind verzi, ceea ce indică un număr redus de respondenți care au punctat respectiva problemă drept una de natură să le afecteze planurile de business.
Astfel, doar 27% dintre companiile din Ungaria au menţionat accesul la infrastructura digitală drept un obstacol (procent mai bun decât 35% în România). Un sfert din companii s-au plâns de infrastructura rutieră (faţă de două treimi în România). Sub 40% dintre investitorii din Ungaria au probleme legate de reglementările de pe piaţa muncii, de accesul la finanţare sau de reglementările din zona de business şi de taxare.
De cealaltă parte, companiile poloneze au invocat semnificativ mai multe obstacole în calea investițiilor, cele mai pronunțate fiind incertitudinea privind viitorul, disponibilitatea angajaților cu aptitudini potrivite și costurile energiei. Și companiile din Slovenia s-au declarat mai puțin afectate de trei probleme comune de la nivel european: accesul la infrastructura digitală, la infrastructură de transport adecvată și la finanțare.
”Pandemia de COVID-19 a afectat companiile diferit. Firmele mai puțin productive au avut mai mult de suferit, în vreme ce companiile digitalizate s-au dovedit mai reziliente. Vânzările companiilor mici au scăzut considerabil, cu circa 25%”, se arată în Raportul BEI privind investițiile, ediția 2021-2022.
Impactul pandemiei asupra investițiilor s-a disipat în doi ani
Aproximativ 49% dintre firmele din UE au suferit o scădere a vânzărilor din cauza pandemiei, comparativ cu 21% care au înregistrat o creștere.
Totodată, ponderea firmelor care au raportat investiții în anul precedent a scăzut la 79% în 2021, comparativ cu 86% în 2020.
În toată Europa, formarea reală brută de capital fix – o măsură a investițiilor – a scăzut substanțial, dar mai puțin decât se vehicula anterior. Au fost nevoie de doar doi ani pentru ca investițiile să își revină din șocul pandemic, comparativ cu mai bine de un deceniu după criza financiară globală din 2008-2009.
La nivelul UE, 56% dintre companii au beneficiat de o formă sau alta de sprijin guvernamental, fie că a fost vorba despre credite garantate de stat, sprijin pentru plata contribuțiilor sociale sau amânări de plată.
Până la 35% dintre firmele europene mici și mijlocii din producție și servicii spun că s-ar fi confruntat cu o amenințare existențială dacă nu ar fi primit sprijin, reiese din analiza BEI.
Din graficul de mai sus rezultă că aproximativ 65% dintre companiile din România au beneficiat de o formă de ajutor din partea statului, al doilea cel mai ridicat procent din Europa Centrală și de Est, după Slovenia, cu peste 70%.
***
