sâmbătă

26 noiembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

26 noiembrie, 2021

Daniel Dăianu, președintele Consiliului fiscal

Consiliul Fiscal consideră că într-un an ”cu creștere atât de pronunțată a veniturilor bugetare, ar fi trebuit să nu crească deficitul bugetar în valoare absolută, chiar dacă au fost necesare cheltuieli suplimentare pentru lupta contra pandemiei COVID-19 și, respectiv, reclamate de criza energetică”.

Consiliul fiscal a emis vineri o opinie preliminară asupra rectificării bugetare adoptate de guvernul Ciucă, proiect pe care l-a primit spre analiză pe data de 24 noiembrie.

În aceste condiții, Consiliul fiscal precizează că documentul reprezintă o ”evaluare succintă a cadrului macroeconomic ce fundamentează a doua rectificare bugetară din anul 2021, a coordonatelor actualizate de bază ale veniturilor și
cheltuielilor bugetare propuse în proiectul de rectificare, a conformării cu regulile fiscale”, urmând ca opinia completă să fie redactată în perioada următoare.

De unde apar venituri bugetare mai mari: creșterea prețurilor, plata impozitelor amânate și majorarea estimării PIB


Comparativ cu parametrii bugetari aprobați anterior, Consiliul fiscal constată că proiectul celei de a doua rectificări bugetare include o nouă majorare atât a veniturilor totale ale BGC (+4,4 mld. lei), cât și a cheltuielilor bugetare totale (+5,52 mld. lei), deficitul bugetar situându-se cu 1,1 mld. lei peste proiecția anterioară.

Exprimat ca procent în PIB, nivelul prognozat al deficitului bugetar este menținut la 7,13% din PIB pe fondul majorării proiecției PIB nominal cu 15,4 mld. lei.

Consiliul Fiscal își menține aprecierea că într-un an cu creștere atât de pronunțată a veniturilor bugetare, ar fi trebuit să nu crească deficitul bugetar în valoare absolută, chiar dacă au fost necesare cheltuieli suplimentare pentru lupta contra pandemiei COVID-19 și, respectiv, reclamate de criza energetică.

Pe categorii de venituri bugetare, revizuiri pozitive ale estimărilor inițiale survin la cvasi-totalitatea veniturilor dependente de dinamica PIB nominal, evoluții de sens contrar înregistrându-se în cazul sumelor provenind din fonduri europene și al celor având drept sursă închirierea benzilor de frecvență 5G.


În esență, Consiliul fiscal apreciază că revizuirea în sus a veniturilor bugetare poate fi atribuită majorării considerabile peste prognoza inițială a PIB, creșterii peste așteptări a prețurilor la nivelul întregii economii (reflectată în deflatorul PIB) și comportamentului firmelor care au rambursat într-o proporție considerabilă impozitele amânate la plată în anul anterior.

Pe categorii de venituri, diferențe în plus mai însemnate față de estimările de la prima rectificare survin la:

  • TVA (+5,02 mld. lei)
  • impozit pe profit (+1,75 mld. lei)
  • contribuții de asigurări (+1,07 mld.lei)
  • impozit pe salarii și venit (+0,55 mld. lei)

Minusuri sunt prognozate la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități (-2,07 mld. lei ca urmare a neîncasării sumelor provenite din închirierea benzilor de frecvență) și sumele primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente exercițiului financiar 2014-2020 (-3,24 mld. lei).

În această fază a analizei, Consiliul Fiscal apreciază noul nivel propus al veniturilor bugetare drept realist.

Cheltuieli curente majorate, compensate parțial de reducerea investițiilor

Pe partea de cheltuieli bugetare, are loc o nouă majorare comparativ cu parametrii aprobați la prima rectificare bugetară, cauzele principale fiind suplimentările de cheltuieli curente, parțial compensate de diminuarea cheltuielilor de investiții.

Astfel, suplimentări importante au loc la nivelul cheltuielilor cu:

  • asistența socială (+3,57 mld. lei)
  • bunuri și servicii (+3,09 mld. lei)
  • dobânzi (+1,37 mld. lei)
  • personal (+1,1 mld. lei)
  • subvenții (+0,9 mld. lei)
  • alte cheltuieli (+0,67 mld. lei)

Reduceri semnificative de cheltuieli sunt consemnate la nivelul proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 (-3,48 mld. lei), cheltuielilor de capital (-1,48 mld.lei), alte transferuri (-1,05 mld. lei).

Evoluția cheltuielilor bugetare confirmă evaluările formulate de CF cu ocazia primei rectificări bugetare privind necesarul suplimentar de resurse la nivelul cheltuielilor de asistență socială în cuantum de 3,5 mld. lei și riscurile de depășire la nivelul cheltuielilor de personal și cu bunuri și servicii. În cazul ultimelor două categorii de cheltuieli, magnitudinea depășirilor este însă peste cea anticipată anterior de CF, alocări suplimentare dovedindu-se necesare și la nivelul altor categorii de cheltuieli.

Chiar dacă aceste evoluții pot fi atribuite parțial evoluției pandemiei COVID-19, sau necesității de a reacționa în fața situației de pe piața energiei, depășirile prognozate ale plafoanelor de cheltuieli arată lipsa unui control adecvat al acestora.

Mai mult, depășirile au loc la nivelul unor categorii de cheltuieli permanente, compensarea venind parțial
din diminuarea cheltuielilor de investiții. Depășiri recurente de cheltuieli permanente, ce contribuie la niveluri nesustenabile ale acestora, slăbesc bugetul general și complică procesul de consolidare fiscală.

(Descărcați AICI opinia preliminară a Consiliului fiscal)

În finalul analizei, Consiliul fiscal transmite:

Dintr-o perspectivă mai amplă, considerând execuția bugetului general consolidat pentru anul 2021, aceasta consemnează cea mai amplă revizuire în sus a veniturilor bugetare din istoria construcțiilor bugetare evaluate de Consiliul Fiscal, fără ca aceste evoluții să conducă la o diminuare a deficitului bugetar, toate sumele suplimentare fiind alocate pentru cheltuieli.

Această situație este sub-optimă, cu atât mai mult cu cât o parte din veniturile suplimentare încasate în anul curent sunt ciclice sau temporare (acestea din urmă având drept sursă principală impozite și taxe amânate la plată în anul anterior), în timp ce o parte și mai însemnată din sporul de cheltuieli a fost generată de creșteri de cheltuieli permanente.

Construcția bugetului pentru anul 2022 va fi un test sever având în vedere necesitatea de a concilia gestionarea situațiilor foarte dificile cu care se confruntă România (criza sanitară, șocul prețurilor la energie, efecte ale tensiunilor pe piețele internaționale), care reclamă resurse adecvate, cu nevoia de consolidare bugetară, de reducere vizibilă a deficitului bugetar.

În acest context și având în vedere dezideratele menționate, Consiliul Fiscal subliniază din nou că este obligatoriu ca un control riguros al cheltuirii banului public, cheltuieli publice care să asigure bunuri publice de bază pentru cetățeni (sănătate, educație etc.) și care concomitent să țină cont de constrângerile impuse de consolidarea bugetară, să fie combinate cu creșterea veniturilor fiscale. Fără o creștere substanțială a veniturilor fiscale va fi practic imposibil să facem față la provocări actuale și viitoare care privesc bugetul public, societatea românească.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: