Indicele PMI® pentru industria prelucrătoare din România, prezentat de BCR, a scăzut în septembrie la 47,3 puncte, de la 48,4 în august, a treia lună consecutivă de scădere.
Principala presiune în ceea ce privește declinul a provenit din reaccelerarea ritmurilor de scădere a producției din industria prelucrătoare și a comenzilor noi, ambele înregistrând cele mai rapide scăderi din februarie. Respondenții au dat vina pe condițiile scăzute ale cererii, în parte din cauza bugetelor limitate ale clienților. În conformitate cu tendința pentru totalul comenzilor noi, vânzările la export au scăzut într-un ritm mai accentuat în cursul lunii.
”Cererea externă mai ales, continuă să fie slabă, iar și mai important, economia Germaniei nu arată semne de redresare. Sectorul manufacturier românesc este foarte legat de economia germană, cu aproape 50% din producția dintr-o anumită lună având pe primul loc în topul destinațiilor de export această țară. Atât componenta de comenzi noi totale, cât și componenta de comenzi noi de export au rămas sub pragul neutral de 50 luna aceasta, iar valoarea indicilor a venit mai mică față de luna precedentă nearătând niciun semn de îmbunătățire”, a comentat Ciprian Dascălu, economist-șef BCR.
Indicele PMI® este un indicator compozit al performanței industriei prelucrătoare, alcătuit dintr-o singură cifră și derivat din indicatorii privind comenzile noi, producția, ocuparea forței de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor și stocurile de achiziții. Un indice peste pragul de 50 de puncte indică o îmbunătățire a situației industriei în luna respectivă, în timp ce o cifră situată sub pragul de 50 de puncte demonstrează o deteriorare.
Ramurile puternic dependente de export au tras în jos industria
Datele INS arată că scăderea producției din industria prelucrătoare în termeni anuali vine predominant din cauza scăderii înregistrate în industria auto și industria de produse chimice (inclusiv cauciucuri și produse din plastic).
”Istoric vorbind, aceste ramuri au fost foarte dependente de exporturi”, notează Ciprian Dascălu.
Componenta care urmărește forța de muncă este în scădere și ea în septembrie. Acest trend persistă de câteva luni, însă rata de scădere în această lună a fost ce mai mare înregistrară pe seria istorică. Producția slabă rămâne principala cauză raportată de firme, însă luna aceasta au fost frecvent menționate și plecările voluntare ale angajaților.
”România rămâne cu unul dintre cele mai mici costuri medii anuale cu forța de muncă din Uniunea Europeană în industria prelucrătoare, cifra fiind în jurul valorii de 15 mii de euro. Media europeană este la 40 de mii de euro. Acest lucru are putea atrage investiții străine în viitor, mai ales în contextul în care near-shoring și friendshoring devin concepte tot mai populare”, a comentat Ciprian Dascălu.
Prețurile factorilor de producție au rămas în creștere în septembrie în special din cauza creșterii prețurilor materiilor prime. O parte din această creștere a fost transmisă către clienți, însă prețurile de producție au crescut cu un ritm mai lent. Salariile în creștere au fost menționate ca un factor de presiune în sus asupra prețurilor de producție.
Datele PMI sugerează că industria va avea o contribuție negativă la creșterea PIB din T3
Media PMI în trimestrul al treilea din acest an este la 47,8, în scădere de la 51,2 în al doilea trimestru.
Industria a avut o contribuție de -0.1pp la creșterea anuală de 0,8% din T2, iar specialiștii BCR se așteaptă ca aceasta să tragă în jos PIB-ul și în trimestrul al treilea.
”Bazându-ne pe datele PMI ar trebui să ne așteptăm la o contribuție negativă a industriei în T3 2024 și este posibil să asistăm la al doilea an consecutiv de scădere a producției industriale din România. România rămâne poziționată destul de jos în lanțul de producție, exportând materii prime și produse intermediare și importând produsele finite. Din această cauză, orice accelerare a consumului intern are un efect limitat asupra producției din industria prelucrătoare. Acest lucru înseamnă și că sectorul manufacturier este dependent de cererea externă”, avertizează Ciprian Dascălu, economist-șef BCR.
***
Urmărește-ne pe Google News
