La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

de Radu Crăciun 14.5.2017

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in care am vazut o convergenta economica de succes intre Est si Vest si o divergenta economica in vestul Europei, in pofida apartenentei la zona euro, unele piete regionale ale muncii au fost beneficiare ale apartenentei la UE, in timp ce altele nu au beneficiat sau au fost chiar perdante.

O fragmentare destul de puternica ce nu ar fi trebuit sa existe. Libertatea de miscare a fortei de munca ar fi trebuit sa duca la o distributie mai uniforma a cererii pentru munca, nu-i asa? Care ar putea fi explicatia coexistentei unui somaj de doua cifre in Spania cu un somaj cvasi-inexistent in Germania? Aceasta nu poate sugera decat o limitare importanta a pietei muncii unice, la care care barierele de limba si culturale au avut o contributie importanta.

Pentru ca, realist vorbind, UE ramane un mare spatiu multicultural, in care diferentele culturale au fost conservate si in care lipseste o lingua franca. In opinia mea, un motiv foarte important, pentru care o integrare mai profunda a UE nu va fi deloc o sarcina usoara.

Sa recunoastem: de fapt,  cetateanul european nu exista.  In cele din urma, europenii raman germani, francezi, romani, italieni etc. Si toti sunt convinsi ca modul lor de a trai si de a munci ar trebui sa fie un model pentru ceilalti.  Cu exceptia,  poate,  a romanilor.

Asa ca, din acest punct de vedere, sunt destul de sceptic ca in viitor piata europeana a muncii va fi mai putin fragmentata decat in trecut.

Dar miza este mai mare decat atat… Pentru ca intrebarea de 100 de puncte legata de viitor  s-ar putea sa nu fie “cum cream mai multe locuri de munca pentru nou veniti”,  ci  “cum cream mai multa prosperitate pentru angajatii deja existenti”. Pentru ca nou veniti pe piata muncii vor fi din ce in ce mai putini. Ceea ce ma duce la urmatoarea schimbare majora de mentalitate care ar trebui sa aiba loc.

Cred ca decidentii europeni trebuie sa renunte cat mai repede la obsesia lor pentru demografie. De mii de ani,  indiferent de perioada istorica, indiferent de imperii sau civilizatii, conducatorii si-au bazat dezvoltarea economica pe rate inalte de natalitate si pe imigranti. Cei din urma fiind numiti sclavi, prizonieri de razboi sau pur si simplu imigranti,  in functie de perioada istorica.

Sunt uimit, ca sa fiu sincer, ca si astazi, in secolul 21, continuam sa ne bazam dezvoltarea pe acelasi model folosit in ultimii 2000 de ani, in pofida imensului progres tehnologic. Am indoieli mari ca dezvoltarea economica in acest secol si in cele care vor urma va mai depinde de demografie.

Revolutia tehnologica actuala ne duce intr-o cu totul alta directie, care ar trebui sa aiba drept consecinta schimbarea profunda a agendei elitelor politice europene. Cred ca in anii care vor veni principala provocare nu va mai fi  “de unde facem rost de mai multi oameni”, ci “ce vom face cu cei pe care ii avem deja”. Ce vom face cu cei care nu  vor mai fi necesari si nu se vor putea reinventa (pentru ca nu sunt destul de educati, de motivati sau de capabili intelectual)?

Pana la urma, am convingerea ca principalul motiv al cresterii euroscepticismului in Europa are un fundament economic. In ultimul deceniu, UE nu a mai fost capabila sa genereze in tarile dezvoltate o crestere a prosperitatii , asa cum a facut-o in deceniile postbelice.

Companiile au sarit in vagonul globalizarii, aducand prosperitate oamenilor de pe alte continente.  Strigatul unui cetatean britanic in timpul unei dezbateri inainte de Brexit: ”Este afurisitul vostru de PIB, nu al nostru!” spune totul, nu-i asa?

Cum facem ca sa nu auzim acest strigat si in alte limbi europene? Aceasta este intrebarea.

Deoarece companiile vor continua sa ceara forta de munca proaspata si ieftina,  adusa din locuri indepartate pana la un punct. Si in timp ce ele isi vor continua avansul in noua era tehnologica, guvernele vor ramane in brate cu problemele si, potential, cu o si mai mare fracturare a pietei muncii decat cea indusa de diferentele culturale.

Ce vor face tarile est-europene cu forta de munca slab calificata care se va intoarce,  nemaifiind dorita in Vest? Ce va face Vestul cu emigrantii de departe slab calificati, de care nu va mai fi nevoie in acelasi Vest? Ce vor face tarile europene cu marirea decalajului dintre profesionistii inalt calificati sau antreprenorii foarte bine remunerati si numarul in crestere al celor cu abilitati profesionale de baza, dependenti de ajutoare sociale?

Acestea sunt, de fapt, intrebarile care ar trebui sa le dea de gandit liderilor nostri europeni.

***
Radu Crăciun este președinte și director general al BCR Pensiimai multe analize pot fi citite pe blogul personal.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.5.2017

3 comentarii

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    14.5.2017, 10:06 pm

    Raspunsul (si functie de el) – pentru Romania exista doua variante:
    1.Evaluarea si promovarea unui “proiect de reindustrializare” existent si OPERATIONAL (refuzat nemotivat de guvernul Dragnea-Grindeanu) prin care sa realizam a II-a si a III-a “revolutie industriala”, incit sa putem asimila in urmatorii 10 ani, a 4-A REVOLUTIE INDUSTRIALA:ROBOTICA, IMPRIMANTA 3D, productie high-teck, AERONAUTICA, etc.;
    2.Sa devenim colonia agrara a UE ca urmare a dezintegrarii industriale si emigratiei fortei de munca calificate si active, cea ramasa “capsunarind” pamintul in Romania, pentru proprietarii straini ai uzinelor ramase si pentru aceeasi proprietari straini ai terenului arabil.Dupa 2008 investitorii industriali nu se mai apropie de Romania!
    3.Conducerea politica nationala va dispare curind, deoarece EA este legata de averea nationala – iar cind aceasta nu mai exista, dispare si “conducerea politica” nationala – ca ramasa fara “obiectul muncii”!
    4.Deja CONDUCEREA POLITICA NATIONALA nu mai are ca “obiect al muncii” economia si industria nationala – care au disparut dupa 89.Conducerea politica/economica exista asupra regiilor si intreprinderilor de stat falimentare si in stringerea impozitelor.Restul administratiei economice – a bancilor, asigurailor, de investitii, activelor industriale, asupra a 80 la suta din comert, asupra utilitatilor si resurselor naturale, asupra 1/3 din terenul agricol – apartine strainatatii.
    5.Ceeace “a mai ramas din Romania” – este o datorie externa (nationala) de aproape 100 de miliarde de Euro, in crestere ca urmare a deficitului bugetar, al imprumuturilor masive ale Ministerului Finantelor si a deficitului balantei nationale de plati.A ramas o tara dezindustrializata, in care lipsesc 5 milioane de locuri de munca, cu unica speranta: emigrarea.Daca vede cineva altfel parcursul politic, economic si social al Romaniei, il rog sa-l prezinte.Daca nu, ne putem pregatiti de sfirsitul …Romaniei ca tara!

  2. Jack Cutisteanu
    17.5.2017, 9:06 am

    Obsevatii intirziata la intrebarea subiect cu locurile de munca :
    ” non multa sed multum!” Sper sa nu fi gresit scrierea dictonului.

  3. Rasvan Roceanu
    25.7.2017, 10:10 am

    1.Cu, sau fara revolutie tehnologica, vor exista in UE in viitorul previzibil locuri de munca pe care localnicii le vor refuza in timp ce altii, din tari mai sarace, le vor accepta. Chiar si Romania are nevoie de ucrainemi si moldoveni din exact aceleasi motive pentru care britanicii au nevoie de romani si polonezi.
    2.Germania si Marea Britanie au somaj mic pentru ca au milioane de contracte de munca provizorii (in Marea Britenie se numesc contracte “zero ore”). Este bine pentru cifra somajului si pentru dinamismul economiei, dar este rau pentru milioanele de oameni, in general tineri, care nu au stabilitatea locului de munca, din cauza asta se casatoresc tarziu, fac copii tarziu, fac putini copii, si in general sunt mai saraci decat erau parintii lor la aceeasi varsta. Franta are nivel mare de somaj pentru ca impune prin lege locuri de munca mai stabile. Este bine pentru cifra natalitatii si calitatea vietii, dar este rau pentru economie in ansamblu asa ca francezii se uita cu invidie la nemti.
    Trebuie sa ne decidem ce dorim pentru Europa!

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult