Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

de Radu Crăciun 14.5.2017

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in care am vazut o convergenta economica de succes intre Est si Vest si o divergenta economica in vestul Europei, in pofida apartenentei la zona euro, unele piete regionale ale muncii au fost beneficiare ale apartenentei la UE, in timp ce altele nu au beneficiat sau au fost chiar perdante.

O fragmentare destul de puternica ce nu ar fi trebuit sa existe. Libertatea de miscare a fortei de munca ar fi trebuit sa duca la o distributie mai uniforma a cererii pentru munca, nu-i asa? Care ar putea fi explicatia coexistentei unui somaj de doua cifre in Spania cu un somaj cvasi-inexistent in Germania? Aceasta nu poate sugera decat o limitare importanta a pietei muncii unice, la care care barierele de limba si culturale au avut o contributie importanta.

Pentru ca, realist vorbind, UE ramane un mare spatiu multicultural, in care diferentele culturale au fost conservate si in care lipseste o lingua franca. In opinia mea, un motiv foarte important, pentru care o integrare mai profunda a UE nu va fi deloc o sarcina usoara.

Sa recunoastem: de fapt,  cetateanul european nu exista.  In cele din urma, europenii raman germani, francezi, romani, italieni etc. Si toti sunt convinsi ca modul lor de a trai si de a munci ar trebui sa fie un model pentru ceilalti.  Cu exceptia,  poate,  a romanilor.

Asa ca, din acest punct de vedere, sunt destul de sceptic ca in viitor piata europeana a muncii va fi mai putin fragmentata decat in trecut.

Dar miza este mai mare decat atat… Pentru ca intrebarea de 100 de puncte legata de viitor  s-ar putea sa nu fie “cum cream mai multe locuri de munca pentru nou veniti”,  ci  “cum cream mai multa prosperitate pentru angajatii deja existenti”. Pentru ca nou veniti pe piata muncii vor fi din ce in ce mai putini. Ceea ce ma duce la urmatoarea schimbare majora de mentalitate care ar trebui sa aiba loc.

Cred ca decidentii europeni trebuie sa renunte cat mai repede la obsesia lor pentru demografie. De mii de ani,  indiferent de perioada istorica, indiferent de imperii sau civilizatii, conducatorii si-au bazat dezvoltarea economica pe rate inalte de natalitate si pe imigranti. Cei din urma fiind numiti sclavi, prizonieri de razboi sau pur si simplu imigranti,  in functie de perioada istorica.

Sunt uimit, ca sa fiu sincer, ca si astazi, in secolul 21, continuam sa ne bazam dezvoltarea pe acelasi model folosit in ultimii 2000 de ani, in pofida imensului progres tehnologic. Am indoieli mari ca dezvoltarea economica in acest secol si in cele care vor urma va mai depinde de demografie.

Revolutia tehnologica actuala ne duce intr-o cu totul alta directie, care ar trebui sa aiba drept consecinta schimbarea profunda a agendei elitelor politice europene. Cred ca in anii care vor veni principala provocare nu va mai fi  “de unde facem rost de mai multi oameni”, ci “ce vom face cu cei pe care ii avem deja”. Ce vom face cu cei care nu  vor mai fi necesari si nu se vor putea reinventa (pentru ca nu sunt destul de educati, de motivati sau de capabili intelectual)?

Pana la urma, am convingerea ca principalul motiv al cresterii euroscepticismului in Europa are un fundament economic. In ultimul deceniu, UE nu a mai fost capabila sa genereze in tarile dezvoltate o crestere a prosperitatii , asa cum a facut-o in deceniile postbelice.

Companiile au sarit in vagonul globalizarii, aducand prosperitate oamenilor de pe alte continente.  Strigatul unui cetatean britanic in timpul unei dezbateri inainte de Brexit: ”Este afurisitul vostru de PIB, nu al nostru!” spune totul, nu-i asa?

Cum facem ca sa nu auzim acest strigat si in alte limbi europene? Aceasta este intrebarea.

Deoarece companiile vor continua sa ceara forta de munca proaspata si ieftina,  adusa din locuri indepartate pana la un punct. Si in timp ce ele isi vor continua avansul in noua era tehnologica, guvernele vor ramane in brate cu problemele si, potential, cu o si mai mare fracturare a pietei muncii decat cea indusa de diferentele culturale.

Ce vor face tarile est-europene cu forta de munca slab calificata care se va intoarce,  nemaifiind dorita in Vest? Ce va face Vestul cu emigrantii de departe slab calificati, de care nu va mai fi nevoie in acelasi Vest? Ce vor face tarile europene cu marirea decalajului dintre profesionistii inalt calificati sau antreprenorii foarte bine remunerati si numarul in crestere al celor cu abilitati profesionale de baza, dependenti de ajutoare sociale?

Acestea sunt, de fapt, intrebarile care ar trebui sa le dea de gandit liderilor nostri europeni.

***
Radu Crăciun este președinte și director general al BCR Pensiimai multe analize pot fi citite pe blogul personal.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.5.2017

3 comentarii

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    14.5.2017, 10:06 pm

    Raspunsul (si functie de el) – pentru Romania exista doua variante:
    1.Evaluarea si promovarea unui “proiect de reindustrializare” existent si OPERATIONAL (refuzat nemotivat de guvernul Dragnea-Grindeanu) prin care sa realizam a II-a si a III-a “revolutie industriala”, incit sa putem asimila in urmatorii 10 ani, a 4-A REVOLUTIE INDUSTRIALA:ROBOTICA, IMPRIMANTA 3D, productie high-teck, AERONAUTICA, etc.;
    2.Sa devenim colonia agrara a UE ca urmare a dezintegrarii industriale si emigratiei fortei de munca calificate si active, cea ramasa “capsunarind” pamintul in Romania, pentru proprietarii straini ai uzinelor ramase si pentru aceeasi proprietari straini ai terenului arabil.Dupa 2008 investitorii industriali nu se mai apropie de Romania!
    3.Conducerea politica nationala va dispare curind, deoarece EA este legata de averea nationala – iar cind aceasta nu mai exista, dispare si “conducerea politica” nationala – ca ramasa fara “obiectul muncii”!
    4.Deja CONDUCEREA POLITICA NATIONALA nu mai are ca “obiect al muncii” economia si industria nationala – care au disparut dupa 89.Conducerea politica/economica exista asupra regiilor si intreprinderilor de stat falimentare si in stringerea impozitelor.Restul administratiei economice – a bancilor, asigurailor, de investitii, activelor industriale, asupra a 80 la suta din comert, asupra utilitatilor si resurselor naturale, asupra 1/3 din terenul agricol – apartine strainatatii.
    5.Ceeace “a mai ramas din Romania” – este o datorie externa (nationala) de aproape 100 de miliarde de Euro, in crestere ca urmare a deficitului bugetar, al imprumuturilor masive ale Ministerului Finantelor si a deficitului balantei nationale de plati.A ramas o tara dezindustrializata, in care lipsesc 5 milioane de locuri de munca, cu unica speranta: emigrarea.Daca vede cineva altfel parcursul politic, economic si social al Romaniei, il rog sa-l prezinte.Daca nu, ne putem pregatiti de sfirsitul …Romaniei ca tara!

  2. Jack Cutisteanu
    17.5.2017, 9:06 am

    Obsevatii intirziata la intrebarea subiect cu locurile de munca :
    ” non multa sed multum!” Sper sa nu fi gresit scrierea dictonului.

  3. Rasvan Roceanu
    25.7.2017, 10:10 am

    1.Cu, sau fara revolutie tehnologica, vor exista in UE in viitorul previzibil locuri de munca pe care localnicii le vor refuza in timp ce altii, din tari mai sarace, le vor accepta. Chiar si Romania are nevoie de ucrainemi si moldoveni din exact aceleasi motive pentru care britanicii au nevoie de romani si polonezi.
    2.Germania si Marea Britanie au somaj mic pentru ca au milioane de contracte de munca provizorii (in Marea Britenie se numesc contracte “zero ore”). Este bine pentru cifra somajului si pentru dinamismul economiei, dar este rau pentru milioanele de oameni, in general tineri, care nu au stabilitatea locului de munca, din cauza asta se casatoresc tarziu, fac copii tarziu, fac putini copii, si in general sunt mai saraci decat erau parintii lor la aceeasi varsta. Franta are nivel mare de somaj pentru ca impune prin lege locuri de munca mai stabile. Este bine pentru cifra natalitatii si calitatea vietii, dar este rau pentru economie in ansamblu asa ca francezii se uita cu invidie la nemti.
    Trebuie sa ne decidem ce dorim pentru Europa!

Lăsați un comentariu


Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult