Opoziţia a obţinut două zile de sesiune extraordinară a Parlamentului în discuţiile cu Puterea. Zeci de ONG-uri resping consultările cu guvernul

„Propunerea, pe componenta politică, a fost aceea de a avea sesiune extraordinară a Parlamentului, pentru că în Parlament este locul unde trebuie dezbătute, dezamorsate şi rezolvate, inclusiv conflictele din societate. Şi, de aceea, săptămâna viitoare vom avea o sesiune extraordinară a Parlamentului, locul unde să se discute problemele specifice unei ţări” – a declarat premierul Emil Boc miercuri, după întâlnirea cu liderii opoziţiei.

O cerere de convocare a sesiunii parlamentare extraordinare fufusese depusă luni, la Parlament, de către reprezentanţii PNL, ca urmare a protestelor antiguvernamentale din ţară.

Potrivit declaraţiilor de după întâlnire, discuţiile au fost simple şi clare. Reprezentanţii USL i-au cerut premierului demisia şi organizarea de alegeri anticipate, lucruri respinse categoric de reprezentanţii coaliţiei.

Rezultatul aeste convocarea parlamentului în sesiune extraordinară, pentru zilele de luni şi marţi ale săptămânii viitoare.

Declaraţii după întâlnire

Emil Boc: „Discuţia a fost poate centrată în jurul alegerilor anticipate, care, evident, are ca punct de plecare un nou guvern. Aceste lucruri se discută în Parlament. Soarta guvernelor României trebuie decisă în Parlamentul României, pentru că aşa scrie în Constituţie. Guvernul răspunde politic, numai în faţa Parlamentului. (…)

Alegeri anticipate ce ar însemna? În primul rând, cel puţin o jumătate de lună, pregătirea mecanismului, ca să se ajungă cu un nou guvern în faţa Parlamentului, după care, două luni de zile, până când să se dizolve Parlamentul, potrivit articolului 89 din Constituţie. După care, tot potrivit Constituţiei, trei luni de zile, pentru organizarea noilor alegeri. Deci, iată, trei cu doi plus unu, şase luni de zile, într-o formă extinsă, ar lua mecanismul formării unui nou guvern, în baza alegerilor anticipate. Deci, suntem în luna februarie, am fi în august. Alegerile pot să fie în octombrie. Din septembrie sau din octombrie, se poate deja intra în campanie electorală. Se pune întrebarea, dacă, pentru două sau trei luni, raportate la alegeri la termen, merită declanşat mecanismul alegerilor anticipate.”

Kelemen Hunor: „Credem că soluţia alegerilor anticipate nu este soluţia bună pentru că asta înseamnă că, potrivit Constituţiei, că trebuie să treacă în jur de 90 de zile până putem să declanşăm alegerile anticipate, care vor fi organizate în trei luni de la declanşare. Asta înseamnă că tot prin septembrie am organiza alegerile anticipate. Important este să calmăm situaţia. (…)

Nu este o soluţie demisia Guvernului în acest moment şi nu am susţinut aşa ceva. Opoziţia a solicitat acest lucru şi alegeri anticipate. (…) Cât timp un guvern are susţinere parlamentară între două alegeri, Guvernul funcţionează.”

Crin Antonescu: ”Noi considerăm că ceea ce se petrece în stradă şi nu numai, sunt însemnele unei grave instabilităţi care poate să prezinte ameninţări la adresa regimului democratic. (…) Din punctul nostru de vedere, care este şi al celor mai mulţi protestatari, soluţia este demisia guvernului, un acord politic Putere-Opoziţie pentru organizarea de alegeri anticipate şi un guvern de tehnocraţi care să gestioneze administraţia ţării”.

La rândul său, preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat scurt, după întâlnirea de la Parlament, că nu s-a ajuns la niciun rezultat.

Peste 40 de ONG-uri resping discuţiile cu guvernul

Mai multe zeci de organizaţii neguvernamentale au anunţat miercuri că refuză orice discuţie cu guvernul care, pe fondul protestelor, a propus un dialog cu societatea civilă.

Într-un comunicat adresat presei, ONG-urile semnatare spun că nu vor să participe la „la mascarada de dialog social propusa de trimisul principalului partid de guvernamant, Prim Vicepresedintele PDL, Teodor Baconschi. Acesta a invitat unele ONG-uri la consfatuire dupa ce, in prealabil, manifestantii din Piata Universitatii au fost jigniti incalificabil de liderii Partidului Democrat Liberal. Baconschi insusi i-a numit pe manifestanti o <mahala inepta si violenta>”.

Refuzul de a lua parte la discuţiile cu guvernul este, potrivit semnatarilor, o formă de protest împotriva unei lungi liste de acţiuni sau măsuri guvernamentale: comasarea alegerilor, ineficienţa gestionării fondurilor publice inclusiv a celor europene, proiectul „Roşia Montană”, maniera repetată prin care guvernul şi-a asumat răspunderea pe legi vitale eludând dezbaterea publică, politizarea administraţiei, corupţia.

Printre cele 40 de ONG-uri semnatare se numără Societatea Academică din România, APADOR-CH, Centrul de Resurse Juridice, Asociaţia Pro Democraţia, Agenţia de Monitorizare a Presei, Alianţa Civică.