Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna mai 2018 a fost de 4.512 lei, cu 0,4% mai mic decât în luna anterioară. Câştigul salarial mediu nominal net s-a micşorat cu 0,3% şi a ajuns la 2.704 lei, exact aceeaşi sumă ca şi în luna martie.
Date fiind valoarea mai ridicată a cursului mediu de schimb euro/leu din luna în cara au fost încasaţi banii şi schimbarea raportului dintre preţurile de la noi şi media UE (52%, recent publicat de Eurostat), puterea de cumpărare în euro a scăzut la 1.116 euro.
Urmare a inflaţiei înregistrate, indicele câştigului salarial faţă de aprilie 2018 a fost de doar 99,2%, iar majorarea în raport cu aceeaşi lună a anului precedent a coborât din nou de la +10,1% în martie şi +9,0% în aprilie la 8,5% în mai.
Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare a banilor încasaţi exprimată ca indice raportat la cea din octombrie 1990) s-a redus şi el, pe aceeaşi traiectorie, de la 195,7% în martie, la 195,3% în aprilie şi doar 193,5% în mai 2018.
Creşterile pe ramuri – sănătatea pe primul loc, industria prelucrătoare pe ultimul
Pe ramuri de activitate, cele mai mari creşteri de salarii s-au consemnat în sectorul bugetar, cu sănătatea detaşat pe primul loc (+32,4% nominal şi +25,6% în termeni reali).
Peste învăţământ ( +23,5% nominal şi +17,2% real ) şi administraţia publică (+17,6% şi, respectiv, 11,6%) s-a strecurat sectorul de intermedieri financiare şi asigurări ( +23,5% şi, respectiv, +17,2%).
Cu excepţia construcţiilor ( +16,1% nominal şi +10,1% real) toate celelalte domenii de activitate s-au plasat sub media naţională (evident trasă în sus de sectorul bugetar), cu industria prelucrătoare situată undeva la jumătatea majorărilor salariale ca putere de cumpărare (+10,1% nominal şi doar 4,5% real).
De reţinut, mult mai bine corelată cu creşterea PIB (4% brut şi 4,2% ajustat sezonier pe T1 2018).
Pe fondul scăderii valorii medii a veniturilor salariale la nivelul întregii economii, industria prelucrătoare a revenit (cu un procent) peste pragul de 90% . Totuşi, rămâne o poziţionare clar diferită în raport cu economiile occidentale, unde salariile din industria prelucrătoare sunt, de regulă, peste media naţională.
Valorile de creştere ale puterii de cumpărare înregistrate în sectoarele de transport şi de comerţ au coborât la niveluri relativ reduse ( 2,6% şi, respectiv, 2,3%), adică mult sub posibilităţile rezultate din creşterea economică, şi încheie plutonul la nivel naţional.
Una peste alta, dispunerea beneficiilor creşterii economice nu pare a fi una echitabilă, aceste sectoare fiind la doar o cincime din avansul salarial înregistrat de administraţia publică.
