fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Puterea de cumpărare a salariilor, decuplată de productivitatea muncii

de Marin Pana , 7.8.2019

Câștigul salarial mediu brut din luna iunie 2018 a fost de 5.127 lei, cu 1% mai mare faţă de luna anterioară, conform datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a urcat cu 1,3%, până la 3.142 lei,  respectiv 664 de euro la cursul mediu al lunii iulie, în care au fost încasaţi şi cheltuiţi banii câştigaţi aferent lunii iunie.

Ajustat cu nivelul preţurilor (53% din nivelul mediu european, potrivit Eurostat) puterea de cumpărare în euro a salariului mediu a ajuns la 1.252 de euro (echivalent, la preţurile medii din UE). Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare exprimată ca indice raportat la cea din octombrie 1990, ultima de dinaintea liberalizării preţurilor) s-a diminuat cu 3,3 puncte procentuale, până la 216,8%.

Pe fondul reducerii conjuncturale a ratei inflaţiei sub nivelul de patru procente, majorarea puterii de cumpărare faţă de aceeaşi lună a anului anterior nu doar că a rămas peste pragul de 10% dar a urcat la cel mai înalt nivel din ultimele patru luni.

De reţinut, este o evoluţie cel puţin bizară dacă facem trimitere la evoluţia productivităţii muncii, indicatorul cu care ar trebui să fie corelată remunerarea activităţii. Desigur, reducerea inflaţiei anuale medii pe primul semestru de la 5% la 3,87% a jucat rolul ei, dar indexările salariale de aproape 16% în loc de 13% ( oricum exagerate, din perspectiva echilibrelor macroeconomice) nu au un corespondent în creşterea de producţie.

Dacă facem media pe primele şase luni din 2018 şi din 2019, se poate vedea cum în 2018 s-a majorat puterea de cumpărare cu 7,6% la un avans de 3,1% al productivităţii muncii. În 2019, puterea de cumpărare a salariului mediu a avansat cu 11,5%, la un plus al productivităţii lunare medii de doar 1,3%, conform datelor oficiale disponibile pentru primele cinci luni ale anului în curs.

Creşterile salariale pe ramuri

Pe ramuri de activitate, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a consemnat, din nou, în sectorul de construcţii (după facilităţile acordate la nivel naţional s-a ajuns la +48% ca valoare nominală şi +42,6% în termeni reali). Pe poziţia a doua apare învăţământul (+30,5% nominal şi +25,6% ca putere de cumpărare).

Ceva mai în spate dar semnificativ deasupra mediei naţionale, figurează activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+21,5% nominal şi +17% real), sectorul de energie electrică şi termică, gaze şi apă (+20% nominal şi +15,5% real) şi, din zona bugetară, cel de administrație publică, apărare etc. (+17,9% nominal şi 13,6% real).

Imediat sub medie s-au plasat agricultura (+14,5% nominal şi +10,2% creştere reală) şi industria extractivă (+14,2% nominal şi +10% creştere reală).

De-abia la mare distanţă în urmă apare industria prelucrătoare (+11,9% nominal şi +7,7% creştere reală), rămasă în continuare sub pragul de 90% din media naţională, contrar practicii din ţările occidentale unde urcă la peste 100%.

De reţinut, ritmul de creştere al salariilor din sectorul sanitar a revenit la un nivel rezonabil (+9,7% nominal şi +5,6% în termeni reali) şi a părăsit penultimul loc la nivel naţional.

Sectoarele cu valoare adăugată mare( telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei) apar la coada clasamentului creşterilor salariale şi încadrează comerţul iar zona de bănci şi asigurări este lanterna roşie cu un avans de doar 7,3% în termeni nominali şi +3,3% ca putere de cumpărare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.8.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Fără mască în spațiile libere și fără restricții de circulație pe timp de noapte, de la 15 mai – Președintele Iohannis

Mariana Bechir

“Ne pregătim de relaxare, dar va fi o relaxare precaută”, după un calendar fix și corelat cu ținte de vaccinare, a declarat joi seara președintele… Mai mult

Europa

China – creștere cu 40% a investițiilor străine atrase în primele 4 luni ale anului

Vladimir Ionescu

Investiţiile străine directe (FDI) în China au crescut în primele patru luni din acest an cu 38,6%, la 397,07 miliarde de yuani (61,55 miliarde de… Mai mult

Stiri

Poliția Română are șef nou – Benone Matei, directorul de la Operațiuni Speciale

Vladimir Ionescu

Chestorul Benone Matei, directorul Direcției de Operațiuni Speciale a fost numit șeful Poliției Române, decizia premierului fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Direcția de Operațiuni… Mai mult

Stiri

Parchetul General: Nu s-a stabilit încă diferența de voturi exprimate pentru Clotilde Armand şi Dan Tudorache, cercetările continuă

Vladimir Ionescu

Din verificările efectuate până acum, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate anul trecut pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul… Mai mult

Europa

Italia amendează Google cu 102 milioane euro pentru abuz de piață dominantă

Iulian Soare

Autoritate de reglementare a concurenței din Italia a amendat Google cu 102 milioane de euro pentru că a exclus din ecosistemul Android o aplicație de… Mai mult

Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult

Stiri

Reorganizare a Academiei de Poliție – Cele 2 școli doctorale și 4 din cele 6 facultăți se desființează

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul de HG privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un document ce prevede desființarea celor două școli… Mai mult