Câștigul salarial mediu brut din luna iunie 2018 a fost de 5.127 lei, cu 1% mai mare faţă de luna anterioară, conform datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a urcat cu 1,3%, până la 3.142 lei, respectiv 664 de euro la cursul mediu al lunii iulie, în care au fost încasaţi şi cheltuiţi banii câştigaţi aferent lunii iunie.
Ajustat cu nivelul preţurilor (53% din nivelul mediu european, potrivit Eurostat) puterea de cumpărare în euro a salariului mediu a ajuns la 1.252 de euro (echivalent, la preţurile medii din UE). Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare exprimată ca indice raportat la cea din octombrie 1990, ultima de dinaintea liberalizării preţurilor) s-a diminuat cu 3,3 puncte procentuale, până la 216,8%.
Pe fondul reducerii conjuncturale a ratei inflaţiei sub nivelul de patru procente, majorarea puterii de cumpărare faţă de aceeaşi lună a anului anterior nu doar că a rămas peste pragul de 10% dar a urcat la cel mai înalt nivel din ultimele patru luni.
De reţinut, este o evoluţie cel puţin bizară dacă facem trimitere la evoluţia productivităţii muncii, indicatorul cu care ar trebui să fie corelată remunerarea activităţii. Desigur, reducerea inflaţiei anuale medii pe primul semestru de la 5% la 3,87% a jucat rolul ei, dar indexările salariale de aproape 16% în loc de 13% ( oricum exagerate, din perspectiva echilibrelor macroeconomice) nu au un corespondent în creşterea de producţie.
Dacă facem media pe primele şase luni din 2018 şi din 2019, se poate vedea cum în 2018 s-a majorat puterea de cumpărare cu 7,6% la un avans de 3,1% al productivităţii muncii. În 2019, puterea de cumpărare a salariului mediu a avansat cu 11,5%, la un plus al productivităţii lunare medii de doar 1,3%, conform datelor oficiale disponibile pentru primele cinci luni ale anului în curs.
Creşterile salariale pe ramuri
Pe ramuri de activitate, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a consemnat, din nou, în sectorul de construcţii (după facilităţile acordate la nivel naţional s-a ajuns la +48% ca valoare nominală şi +42,6% în termeni reali). Pe poziţia a doua apare învăţământul (+30,5% nominal şi +25,6% ca putere de cumpărare).
Ceva mai în spate dar semnificativ deasupra mediei naţionale, figurează activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+21,5% nominal şi +17% real), sectorul de energie electrică şi termică, gaze şi apă (+20% nominal şi +15,5% real) şi, din zona bugetară, cel de administrație publică, apărare etc. (+17,9% nominal şi 13,6% real).
Imediat sub medie s-au plasat agricultura (+14,5% nominal şi +10,2% creştere reală) şi industria extractivă (+14,2% nominal şi +10% creştere reală).
De-abia la mare distanţă în urmă apare industria prelucrătoare (+11,9% nominal şi +7,7% creştere reală), rămasă în continuare sub pragul de 90% din media naţională, contrar practicii din ţările occidentale unde urcă la peste 100%.
De reţinut, ritmul de creştere al salariilor din sectorul sanitar a revenit la un nivel rezonabil (+9,7% nominal şi +5,6% în termeni reali) şi a părăsit penultimul loc la nivel naţional.
Sectoarele cu valoare adăugată mare( telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei) apar la coada clasamentului creşterilor salariale şi încadrează comerţul iar zona de bănci şi asigurări este lanterna roşie cu un avans de doar 7,3% în termeni nominali şi +3,3% ca putere de cumpărare.
