Chestiunea

Document / Ordonanța împotriva ”capitalurilor negative” e gata. Principalele prevederi

Ministerul Finanțelor a finalizat proiectul care vizează să elimine practica creditului acordat societății de către acționari. Sumarizat, documentul prevede că un credit acordat companiei de… Mai mult

14.08.2019

Analiză

INS anunță o creștere a PIB de 4,4% pe T2, deși industria a intrat pe minus în prima jumătate a anului

Produsul Intern Brut pe al doilea trimestru din 2019 a crescut cu 4,4% în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent (4,6% ajustat… Mai mult

14.08.2019

La obiect

Deficitul de cont curent a depășit 5 miliarde de euro în prima jumătate a anului

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după prima jumătate a anului în curs, un deficit de peste cinci miliarde de euro sau 2,36%… Mai mult

14.08.2019

Evenimentul

Proiect: Se schimbă regimul fiscal al impozitării profitului companiilor străine obținut în România

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) va propune Guvernului încă o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal şi a Codului de procedură fiscală, după seria care… Mai mult

14.08.2019

Cronicile

Punct! Şi de la capăt!

de Cristian Pîrvulescu 2.3.2011

Depresiunea economică a surprins Româna nepregătită. Pentru cei mai mulţi integrarea în UE era un fel de sfârşit al istoriei. Odată integraţi în Europa totul trebuia să se clarifice de la sine. Dar nu a fost să fie! Nu numai ca nici măcar UE nu mai este la fel de sigură ca înainte de criză, dar nici solidaritatea dintre statele europene nu mai funcţionează, nici euro nu află în cea mai favorabilă conjunctură şi, mai nou, revoltele din Africa de Nord şi din Orientul Mijlociu care au surprins Bruxelles-ul şi alte centre de influenţă europene pun sub semnul întrebării întreaga strategie economică a zonei. În aceste condiţii pentru România ar fi necesare scenarii alternative. Însă de la 1848 încoace nimeni nu a mai reflectat serios asupra modelului pe care îl are de urmat România. După ce a fondat perspectiva proeuropeană a Principatelor clasa politică românească s-a mulţumit să se acordeze cu alte proiecte fără să mai încerce vreo formulă alternativă.

Că România duce lipsă de un proiect de ţară e un truism. Există însă surogate care ţin locul unor autentice proiecte de ţară. Cel mai recent dintre acestea este Strategia UE pentru regiunea Dunării lansată, destul de discret, pe 3 februarie şi care implică toate statele riverane ale fluviului. Vagă şi nestructurată, această strategie pare mai degrabă o concesie făcută preşedinţiei maghiare, deşi este vorba de o mai veche iniţiativă a Austriei, decât o autentică viziune despre dezvoltarea zonei danubiene. Dar, de departe, Strategia Europa 2020 este cea care pare să reprezinte efortul de modelare cel mai important al ultimilor ani. Aceasta, adoptată în iunie 20101, se vrea un plan de reînnoire economică care să înlocuiască strategia de la Lisabona (elaborată pentru etapa 2000 – 2010, dar niciodată realizată) care să orienteze economia Europei în perioada postrecesiunii şi să permită o înaltă calitate a vieţii, menţinând, în acelaşi timp, modelul social european. În acest context, atât cât se poate observa din improvizaţiile de politici ale guvernului, „strategia” României nu pare corelată în vreun fel cu cea a UE. Căci, modelul social european este considerat în România – mărturie stau declaraţiile preşedintelui sau ale membrilor guvernului – depăşit şi impropriu.

Deşi multe analize dovedesc că actuala criza nu este consecinţa politicilor sociale, ci a tendinţelor speculative necontrolate care pornesc de la ideologia „pieţei”, ofensiva împotriva statului social este privită în România ca o prioritate strategică. În strategia cui? Destructurarea modelului social european, atât cât funcţiona în ţara noastră, creează condiţiile creşterii inegalităţii sociale, şi, prin consecinţă, a extremismului politic. Şi tocmai această tendinţă împotriva „statului social” a devenit „calea” pe care a păşit, doar aparent sub îndrumarea FMI, şi România. Preşedintele României a simţit nevoia să o susţină şi să o implicit şi în mesajul dintre ani. Căci ce altceva putea însemna formula din mesajul preşedintelui de Anul Nou, „Romania are şansa prosperităţii dacă avem forţa să luăm deciziile corecte în avantajul generaţiilor viitoare”, dacă nu continuarea destructurării mecanismelor statului social. Şi, chiar dacă ar fi aşa, cum au fost stabilite priorităţile astfel încât acestea să devină o strategie larg împărtăşită?

De ce România nu poate avea un proiect de ţară? Poate pentru că obsedaţi de „marile noastre războaie politice interne” neglijăm ceea ce se întâmplă în lumea largă. O strategie de ţară ar presupune un costisitor exerciţiu de consultare reală şi o disponibilitate spre dialog. Ori, tocmai acestea nu pot fi realizate dacă la nivel politic nu sunt definite un set, fie şi minimal, de principii asupra cărora toţi partenerii convin. O „strategie” care nu priveşte societatea ca întreg, care discriminează între categorii sociale, care plasează România în afara contextului european şi urmăreşte mai ales interesele de etapă ale unor companii multinaţionale care văd ţara noastră ca pe un capăt de pod pe care să-l folosească în promovarea unor politici „reformatoare” în întreaga Europă, nu poate să reuşească să-şi atingă presupusele scopuri sociale. Din contră, aici sau aiurea, tratarea diferenţiată a consecinţelor economice, sociale sau politice ale crizei poate conduce spre erori de guvernare a căror consecinţe lasă loc imprevizibilului. De aceea ar fi momentul să punem punct confuziei şi să formulăm strategii consensuale, adaptate climatului social, cultural şi economic românesc.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.3.2011

Un raspuns

  1. Fiecare cu muntele lui! « Politeía
    2.3.2011, 8:09 pm

    […] pana in 2020. Articolul a intalnit doua opinii ale  lui Cristian Pîrvulescu , care declara “Punct! Şi de la capăt!” si ale lui Vasile Dâncu care avertiza  “Fără proiecte, fără viitor.” Eu, cu realismul […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Liderii G7 au convenit ajutor de urgență pentru statele afectate de incendiile din pădurea amazoniană

Iulian Soare

Ţările din Grupul statelor puternic industrializate (G7) au convenit „să ajute cât mai repede posibil ţările lovite” de incendiile ce s-au extins în ultimele zile… Mai mult

Europa

Donald Trump i-a promis lui Boris Johnson ”un acord mai mare decât a fost vreodată”, după Brexit

Iulian Soare

Preşedintele american, Donald Trump, a negociat la reuniunea G7 de la Biarritz două acorduri comerciale importante – cel cu Marea Britane, ce va fi finalizat… Mai mult

Europa

Reuniunea G7: Vizită surpriză a ministrului de externe iranian la Biarritz

Iulian Soare

Ministrul afacerilor externe al Iranului, Mohammad Javad Zarif (foto), a sosit duminică într-o vizită-surpriză la summitul G7, scrie Agerpres. El a aterizat la Biarritz (sud-vestul… Mai mult

Europa

Donald Tusk: Rusia nu poate fi reprimită în G7. Provocările din Marea Azov, motive suplimentare pentru a nu reveni la G8

Iulian Soare

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat sâmbătă seara, înainte de începerea reuniunii G7, că există mai multe motive pentru care Rusia nu poate fi… Mai mult

Stiri

Cel mai mare yaht din lume – construit la Tulcea. Va putea face înconjurul lumii pe pilot automat

Vladimir Ionescu

Cel mai mare yaht din lume a fost lansat la apă în portul Tulcea, la trei după ce proiectul vasului a ajuns la șantierul naval… Mai mult

Stiri

Mircea Diaconu își anunță intenția de-a candida la prezidențiale. Tot ”ca independent”

Vladimir Ionescu

Actorul Mircea Diaconu, fost europarlamentar, și-a anunțat duminică intenția de a candida la alegerile prezidențiale din noiembrie și a cerut sprijinul alegătorilor și tuturor partidelor… Mai mult

Europa

Reuniunea G7 / Donald Trump, înaintea întâlnirii cu Emmanuel Macron: Dacă Franța ne va taxa companiile tech, le taxăm vinul cum n-au văzut

Iulian Soare

Preşedintele american Donald Trump a luat sâmbătă prânzul, timp de două ore, cu omologul său francez Emmanuel Macron înainte de deschiderea oficială a summitului Grupului… Mai mult