Evenimentul

Semestrul european – lupa pe România: nicio măsură pentru a corecta deficitul structural. Observațiile Consiliului UE

România nu a luat niciun fel de măsuri pentru a corecta evoluția deficitului structural și încadrarea sa în obiectivul pe termen mediu, reiese din documentele… Mai mult

05.06.2019

Analiză

Ajustare de 3 mld. euro în 8 luni, în condițiile creșterii pensiilor cu 15% peste 4 luni. Investițiile ies din discuție

Bugetul general consolidat a consemnat după primele patru luni din anul 2019 un deficit de 11,4 miliarde lei, echivalent cu 1,11% din PIB estimat pentru… Mai mult

04.06.2019

Evenimentul

Execuție bugetară ca în criză, într-o creștere economică de top: Deficitul la 4 luni – dublu față de cel de anul trecut

Deficitul bugetar de 1,1% din PIB din primele patru luni este rezultatul politicilor publice axate pe creșterea cheltuielilor obligatorii (salarii și asistență socială), dublate de… Mai mult

03.06.2019

La obiect

Descărcarea dezechilibrelor pe cursul leului poate începe chiar în acest an. Scenariile analiştilor şi necunoscuta BNR

Scenariile analiştilor privind evoluţia cursului valutar sunt mai degrabă prudente, pentru lunile care urmează, dar severe pentru începutul anului viitor şi mai târziu, când raportul… Mai mult

03.06.2019

Cronicile

Punct! Şi de la capăt!

de Cristian Pîrvulescu 2.3.2011

Depresiunea economică a surprins Româna nepregătită. Pentru cei mai mulţi integrarea în UE era un fel de sfârşit al istoriei. Odată integraţi în Europa totul trebuia să se clarifice de la sine. Dar nu a fost să fie! Nu numai ca nici măcar UE nu mai este la fel de sigură ca înainte de criză, dar nici solidaritatea dintre statele europene nu mai funcţionează, nici euro nu află în cea mai favorabilă conjunctură şi, mai nou, revoltele din Africa de Nord şi din Orientul Mijlociu care au surprins Bruxelles-ul şi alte centre de influenţă europene pun sub semnul întrebării întreaga strategie economică a zonei. În aceste condiţii pentru România ar fi necesare scenarii alternative. Însă de la 1848 încoace nimeni nu a mai reflectat serios asupra modelului pe care îl are de urmat România. După ce a fondat perspectiva proeuropeană a Principatelor clasa politică românească s-a mulţumit să se acordeze cu alte proiecte fără să mai încerce vreo formulă alternativă.

Că România duce lipsă de un proiect de ţară e un truism. Există însă surogate care ţin locul unor autentice proiecte de ţară. Cel mai recent dintre acestea este Strategia UE pentru regiunea Dunării lansată, destul de discret, pe 3 februarie şi care implică toate statele riverane ale fluviului. Vagă şi nestructurată, această strategie pare mai degrabă o concesie făcută preşedinţiei maghiare, deşi este vorba de o mai veche iniţiativă a Austriei, decât o autentică viziune despre dezvoltarea zonei danubiene. Dar, de departe, Strategia Europa 2020 este cea care pare să reprezinte efortul de modelare cel mai important al ultimilor ani. Aceasta, adoptată în iunie 20101, se vrea un plan de reînnoire economică care să înlocuiască strategia de la Lisabona (elaborată pentru etapa 2000 – 2010, dar niciodată realizată) care să orienteze economia Europei în perioada postrecesiunii şi să permită o înaltă calitate a vieţii, menţinând, în acelaşi timp, modelul social european. În acest context, atât cât se poate observa din improvizaţiile de politici ale guvernului, „strategia” României nu pare corelată în vreun fel cu cea a UE. Căci, modelul social european este considerat în România – mărturie stau declaraţiile preşedintelui sau ale membrilor guvernului – depăşit şi impropriu.

Deşi multe analize dovedesc că actuala criza nu este consecinţa politicilor sociale, ci a tendinţelor speculative necontrolate care pornesc de la ideologia „pieţei”, ofensiva împotriva statului social este privită în România ca o prioritate strategică. În strategia cui? Destructurarea modelului social european, atât cât funcţiona în ţara noastră, creează condiţiile creşterii inegalităţii sociale, şi, prin consecinţă, a extremismului politic. Şi tocmai această tendinţă împotriva „statului social” a devenit „calea” pe care a păşit, doar aparent sub îndrumarea FMI, şi România. Preşedintele României a simţit nevoia să o susţină şi să o implicit şi în mesajul dintre ani. Căci ce altceva putea însemna formula din mesajul preşedintelui de Anul Nou, „Romania are şansa prosperităţii dacă avem forţa să luăm deciziile corecte în avantajul generaţiilor viitoare”, dacă nu continuarea destructurării mecanismelor statului social. Şi, chiar dacă ar fi aşa, cum au fost stabilite priorităţile astfel încât acestea să devină o strategie larg împărtăşită?

De ce România nu poate avea un proiect de ţară? Poate pentru că obsedaţi de „marile noastre războaie politice interne” neglijăm ceea ce se întâmplă în lumea largă. O strategie de ţară ar presupune un costisitor exerciţiu de consultare reală şi o disponibilitate spre dialog. Ori, tocmai acestea nu pot fi realizate dacă la nivel politic nu sunt definite un set, fie şi minimal, de principii asupra cărora toţi partenerii convin. O „strategie” care nu priveşte societatea ca întreg, care discriminează între categorii sociale, care plasează România în afara contextului european şi urmăreşte mai ales interesele de etapă ale unor companii multinaţionale care văd ţara noastră ca pe un capăt de pod pe care să-l folosească în promovarea unor politici „reformatoare” în întreaga Europă, nu poate să reuşească să-şi atingă presupusele scopuri sociale. Din contră, aici sau aiurea, tratarea diferenţiată a consecinţelor economice, sociale sau politice ale crizei poate conduce spre erori de guvernare a căror consecinţe lasă loc imprevizibilului. De aceea ar fi momentul să punem punct confuziei şi să formulăm strategii consensuale, adaptate climatului social, cultural şi economic românesc.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.3.2011

Un raspuns

  1. Fiecare cu muntele lui! « Politeía
    2.3.2011, 8:09 pm

    […] pana in 2020. Articolul a intalnit doua opinii ale  lui Cristian Pîrvulescu , care declara “Punct! Şi de la capăt!” si ale lui Vasile Dâncu care avertiza  “Fără proiecte, fără viitor.” Eu, cu realismul […]

Lăsați un comentariu


Stiri

A murit Franco Zeffirelli

Vladimir Ionescu

Regizorul şi scenaristul italian Franco Zeffirelli, cunoscut pentru filme ca „Iisus din Nazareth” şi „Romeo şi Julieta”, a murit sâmbătă, la Roma, la vârsta de… Mai mult

Stiri

Republica Moldova / Update: Curtea Constituțională a anulat hotărârile emise în perioada 7-9 iunie

Iulian Soare

Update. Judecătorii Curții Constituționale (CC) din Republica Moldova au anulat hotărârile din perioada 7 – 9 iunie 2019. „La baza anulării a stat situația de… Mai mult

Europa

Klaus Iohannis, din nou pe lista celor care ar putea prelua președinția Consiliului European – analiză Financial Times

Iulian Soare

Preşedintele Klaus Iohannis este nominalizat de către Financial Times pe lista politicienilor europeni care ar putea prelua funcția de președinte al Consiliului European. În prezent,… Mai mult

Europa

Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova. Maia Sandu: Nu prea sunt locuri pe pământ unde se pot ascunde

Iulian Soare

“În legătura cu speculaţiile apărute în presă despre aşa-zisa dispariţie a liderului PDM, precizăm că domnul Vlad Plahotniuc a plecat pentru câteva zile din ţară,… Mai mult

Stiri

Republica Moldova – Plahotniuc cedează puterea Guvernului Maia Sandu

Iulian Soare

Partidul Democrat din Republica Moldova, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, a anunțat vineri că cedează puterea Guvernului condus de Maia Sandu, învestit de majoritatea parlamentară… Mai mult

Stiri

Kommersant: PDM va anunța deblocarea instituțiilor de stat, după ce ambasadorul SUA l-a vizitat pe Plahotniuc

Iulian Soare

În următoarele ore, Partidul Democrat din Moldova va anunța deblocarea instituțiilor de stat, scrie agora.md, care citează publicația rusă Kommersant. Publicația, care face trimitere la… Mai mult

Stiri

Fost șef de structură județeană SRI, numit guvernator al Deltei Dunării

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă a numit un nou guvernator al Deltei Dunării:  Cătălin Țibuleac (foto), care a fost până în 2017 șeful structurii județene Tulcea a… Mai mult