duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

3 iunie, 2014

Camera Deputaţilor a respins, marţi, proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Roşia Montană. Votul de marţi spulberă speranţele Roşia Montană Gold Corporation că ar putea beneficia de o lege specială în baza căreia să demareze exploatarea zăcămintelor aurifere din Munţii Apuseni.

Scurtă istorie

Afacerea Roşia Montană îşi are rădăcinile în “perioada capitalismului sălbatic” al anilor ’90. O afacere de pe urma căreia s-a pretins mereu că statul ar fi avut de câştigat, s-a transformat în realitate într-o afacere a câtorva iniţiaţi- politicieni, media, ONG- care au încasat zeci şi zeci de mii de euro. Unii au câştigat de pe urma celor care “făceau lobby” în favoarea proiectului, alţii de pe urma celor care se împotrivesc. Marile câștiguri au fost, însă, la Bursa din Toronto – acolo unde acțiunile coborau sau urcau cu fiecare document obținut sau respins la București, și de pe urma cărora speculatorii au putut să profite, legal, fără ca la Roșia Montană să se fi scos vreun gram de aur.

Dar perspectivele sunt încă promiţătoare pentru RMGC :  rămâne cu speranţa că ar putea exploata resursele din Munţii Apuseni pe baza unei alte legi, generale. E vorba de Legea minelor, despre care guvernul spunea în ianuarie că este “o urgenţă”.

Ce s-a întâmplat în Parlament


Cu 301 voturi “pentru”, 11 “împotrivă” şi 3 abţineri, Camera Deputaţilor a respins, miercuri, proiectul de Lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Roşia Montană.

Prin votul de miercuri, Camera Deputaţilor a respectat sensul primului vot dat acestei legi în Parlament, unde Senatul a respins proiectul în noiembrie 2013.

Mai mult, Senatul a constituit o comisie specială de anchetă asupra proiectului Roşia Montană, existând numeroase suspiciuni în legătură cu corectitudinea şi cu legalitatea unor documente care au constituit, în timp, “puzzle-ul” pe care s-a fundamentat respectivul proiect de lege.

Concluziile comisiei au fost expuse chiar de liderul grupului PSD din Senat, Ilie Sârbu, care spunea în iarna anului trecut: “Pentru liniştea celor implicaţi în ceea ce a însemnat acest proiect, de când s-a aprobat, de când s-au făcut transferurile şi până astăzi, raportul a fost trimis la Parchetul General. Măcar această satisfacţie să o avem, noi, parlamentarii, că am făcut lumină într-un caz. Nu mă refer la personae, nu ştiu care e vinovăţia unuia sau a altuia, dar Parchetul, când are în faţă un document atât de important de la Parlamentul României, nu cred că îşi va permite să se joace.”


Pe 27 august 2013, în plină vacanţă parlamentară, Guvernul a aprobat un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană. În toamna anului 2013, documentul a fost transmis Parlamentului spre adoptare.

O istorie mlăştinoasă: de la sprijinul declarat al lui Traian Băsescu, la duplicitatea premierului Ponta, care a aprobat Ordonanța apoi a anunțat că nu o votează

Proiectul Roşia Montană a fost în ultimii 15 ani subiect de controversă politică. Controversa socială a apărut mult mai recent, fiind generată în principal de implicarea unor ONG cu priză la mass-media.

Cu ocazia votului de marţi, deputatul PDL Gheorghe Tinel a spus că proiectul Roşia Montană nu este în concordanţă cu interesul naţional şi că proiectul nu a avut niciodată susţinerea partidului său.

Afirmaţiile sunt adevărate doar dacă ţinem cont că, atunci când a aprobat (ilegal, conform Comisiei senatoriale de anchetă) transferul licenţei de exploatare de la compania de stat (Mininvest Deva) la compania deţinută cel care a stat la baza afacerii- Frank Timiş, Radu Berceanu era ministru al Industriilor susţinut de Partidul Democrat.

Conform Rise Project, licenţa de exploatare acordată RMGC a fost unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale statului român. Stat care, prin reprezentanţii săi, a cedat gratis, fără licitaţie, licenţa de exploatare şi a ajuns să fie dator RMGC cu aproape 40 milioane de euro, după ce s-a împrumutat de la această companie ca să-şi poată păstra participaţia de 19,31% în compania Gold Corporation la majorările de capital din 2004 şi 2009.

Istoria afacerii Roşia Montană începe în mandatul de premier al ţărănistului Radu Vasile, când compania Euro Gold preia licenţa de exploatare. Oficial, guvernele Isărescu şi Adrian Năstase nici nu resping proiectul, nici nu-l încurajează.

Odată cu instalarea lui Traian Băsescu la Cotroceni, în fruntea statului există un partizan declarat, cel puţin în cel de-al doilea mandat prezidenţial, al demarării exploatărilor miniere din Munţii Apuseni.

“Eu am discutat cu Boc frecvent despre Roşia Montană şi am insistat să dăm drumul la proiect”, Traian Băsescu, septembrie 2013, la ProTv.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Cum s-au poziţionat guvernele României faţă de proiect sub mandatele de preşedinte ale lui Traian Băsescu:

  • Guvernul Tăriceanu a avut o poziţie neutră faţă de acest subiect. Călin Popescu Tăriceanu: “Când eram prim-ministru, n-aş putea spune că m-am opus, dar nici nu aş putea spune că am făcut eforturi să promovez acest proiect fără să ţin cont de necesitatea ca un astfel de proiect să parcurgă etapele prevăzute de lege. Acesta este motivul pentru care am lăsat proiectul, fără să intervin, nici să pun obstacole, dar nici să arăt că am vreun interes particular, pentru că nu am, am lăsat proiectul să evolueze.”
  • Guvernele Boc. Emil Boc nu a privit favorabil proiectul RMGC. Emil Boc: “Nu sunt un fan al acestui proiect şi sunt două observaţii majore: una ce ţine de mediu, şi aştept ca specialiştii naţionali şi internaţionali să se pronunţe, şi, în al doile rând beneficiul pentru statul român. Cred că actuala formă a contractului nu este cea mai favorabilă pentru statul român.” August 2011, la TVR
  • Guvernul Ungureanu. Mihai Răzvan Ungureanu a fost un promotor al proiectului, foarte probabil durata scurtă a mandatului a împiedicat demararea exploatării. Mihai Răzvan Ungureanu: “Roşia Montană înseamnă locuri de muncă, e o prioritate. Sunt dispus să merg cu oricine la Roşia Montană şi la Roşia Poieni, să vadă cum arată nişte răni ale pâmântului.  Eu nu sunt adeptul niciunui proiect, sunt adeptul unor rezultate. Am avut discuţii cu miniştrii responsabili şi am cerut foarte clar: Spuneţi-mi unde s-a blocat, şi unde e un aviz negativ, de ce e negativ, şi închidem totul.” aprilie 2012, la B1TV.
  • Guvernele Victor Ponta. Declaraţii şi acţiuni ale actualului premier Victor Ponta- 13 mai 2012, ProTv: „Nu doar îl suspectez, ci îl acuz de faptul că atunci când eşti în prima poziţie a ţării nu poţi să faci lobby pentru o companie privată fără a fi categoric considerat ca interesat …nu ştiu, poate politic, nu vreau să spun mai mult decât atât.”

Lucrurile au luat, însă, în cabinetul Ponta, o turnură bizară:
Pe
27 august 2013, g
uvernul a aprobat Proiectul de lege privind exploatarea minereurilor de aur şi argint din perimetrul Roşia Montană, premierul declarând afacerea de utilitate publică și interes național deosebit. O săptămână mai târziu, pe 2 septembrie 2013, același premier declara la postul TV Antena 3: „Votul meu de deputat va fi împotrivă”.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: