Protestele magistraților, de o amploare fără precedent, au intrat miercuri în a doua săptămână, cu o revendicare principală ce nu este negociabilă – abrogarea OUG 7, care introduce noi prevederi ce afectează independența Justiției.
Un număr de peste 80 de instanțe și parchete se afiliaseră mișcării, până joi seara, iar peste 50 dintre acestea au optat pentru forma maximală – sistarea activității timp de câteva zile, cele mai multe, până pe 8 martie.
Protestele se extind și sunt tot mai coordonate – vineri, la ora 12.00, toți judecătorii și procurorii alăturați acestei mișcări vor protesta în fața instituțiilor unde lucrează.
Au intrat în altă fază și revendicările: magistrații, nemulțumiți de OUG 7, care introduce noi prevederi ce afectează Justiția, nu se mai limitează la abrogarea acestora, ci au solicitări cu miză mai mare.
Cea mai radicală este cea legată de existența Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Inițial, magistrații au cerut suspendarea activității acesteia până când Curtea de Justiție a UE va pronunța concluziile sale privind această structură.
De menționat că au început să se solidarizeze cu aceste proteste și marile facultăți de Drept – miercuri s-au alăturat cei de la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș – Bolyiai, iar joi, ce de la Universitatea București. Un stat de drept se bazează pe normele și valorile europene, care includ și independența Justiției, spun ele.
Instituțiile centrale care s-au alăturat protestului sunt:
Parchetul General, DIICOT, DNA și Înalta Curte de Casație și Justiție.
DIICOT își întrerupe activitatea, timp de patru ore pe zi, până pe 8 martie, iar DNA a afișat pe site-ul său mesajul:
OUG 7 a introdus câteva prevederi prin care aceasta era scoasă de sub autoritatea procurorului general, procurorul-şef al SIIJ devenind ultim „procuror ierarhic superior”.
Ultimul comunicat al asociațiilor reprezentative ale magistraților precizează însă că acum se pune problema existenței acestei secției, și nu doar a eliminării articolelor ce îi acordau autonomie totală:
Nemulțumirile corpului profesional al magistraţilor vizează însăşi existența Secției speciale pentru Investigrarea Infracţiunilor din Justiţie, nu doar reglarea gravitării sale în afara orbitei sistemului judiciar tradițional, care a presupus competente partajate și respectarea principiului limitărilor și al echilibrelor („checks and balances”).
Lista instanțelor și parchetelor care au adoptat diferite forme de protest
Activitate suspendată înseamnă suspendarea întregii activități, în afară de urgențe.
Situația exactă care s eînregistra joi dimineața:
Instanțe cu activitate suspendată: Tribunalul Cluj, Tribunalul Maramureș (+ purtare de banderole), Judecătoriile Dej, Sectorului 2, Cluj, Târgoviște, Gherla, Iași ( 2 ore+banderole), Slatina, Timișoara, Sibiu, Miercurea Ciuc, Curtea de Apel Constanța, Tribunalul Ialomița, Judecătoria Slobozia, Judecătoria Sectorului 4, Judecătoria Ploiești, Judecătoria Sectorului 6 (2 ore), Judecătoria Sector 1, Judecătoria Oradea (11.00:12.00), Tribunalul București (amânarea cauzelor neurgente pentru o săptămană).
Alte forme de protest: Curtea de Apel Pitești – suspendarea activității cu publicul, Tribunalul Special Mureș – bandelore și proteste în fața instanței timp de 5 zile, Curtea de Apel Brașov – declanșarea procedurii de revocare a Liei Savonea, președintele CSM, Tribunalul Olt – comunicat de susținere, Judecătoria Slatina – protest în fața instanței, Judecătoria Arad – comunicat și afișare a deciziei la avizier, Judecătoria Râmnicu Vâlcea – comunicat și amânare pronunțare hotărâri.
Parchete cu activitate suspendată: Parchetul Judecătoriei Constanța, Parchetul Tribunalului și Parchetul Judecătoriei Brașov, Parchetul Judecătoriei Timișoara, Parchetul Judecătoriei Pitești, Parchetul Tribunalului Argeș, Parchetul Tribunalului Mureș, Parchetele judecătoriilor sectoarelor 1, 2, 3, 4, 5, 6, Parchetul Tribunalului și Parchetul Judecătoriei Bacău, Parchetul Judecătoriei Cluj, Parchetul Judecătoriei Turda, DIICOT, Parchetul Judecătoriei Tarnăveni, Parchetul Judecătoriei Corabia, Parchetul Tribunalului Constanța, Parchetul Judecătoriei Moinești, Parchetul Tribunalului și Parchetul Judecătoriei Satu Mare, Parchetul Judecătoriei Carei, Parchetul Judecătoriei Negrești Oaș, Parchetul Tribunalului București (2 ore pe zi) .
Parchete cu activitatea judiciară suspendată: Parchetul Tribunalului Harghita, Parchetul Judecătoriilor Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Toplița. Activitatea judiciară suspendată înseamnă că procurorii nu participă la ședințele de judecată. Parchete în care a fost suspendată activitatea cu publicul: Parchetele judecătoriilor Buzău, Român, Târgu Mureș, Parchetul Tribunalului și Parchetul Judecătoriei Iași, Parchetul Tribunalului București, Parchetul Judecătoriei Botoșani, Parchetul Tribunalului Covasna, Parchetul Tribunalului Brăila, Parchetul Judecătoriei Însurătei, Parchetul Judecătoriei Baia Mare, Parchetul Judecătoriei Ploiești (banderole), Parchetul Tribunalului și Parchetul Judecătoriei Timiș (+ banderole), Parchetul Judecătoriei Onești, Parchetul Tribunalului Vâlcea, Parchetul Judecătoriei Avrig, Parchetul Tribunalului București, Parchetul Tribunalului Neamț (+ banderole).
Poziția față de reglementările în domeniu, turnesolul pentru asociațiile magistraților
Cei care protestează acum acuză nu doar puterea, ci și asociațiile care au oferit un alibi Guvernului și i-au oferit ministurlui Tudorel Toader să spună nu numai că se consultă cu organizațiile magistrațiilor, ci și că unele propuneri controversate au plecat de la acestea.
Este vorba despre trei asociații de magistrați ce pot fi considerate foarte puțin critice la adresa coaliției de guvernare:
- Uniunea Judecătorilor din România
- Asociația Magistraților din România
- Asociația Procurorilor din România.
Cele trei au fost, de altfel, cele invitate luni, la Palatul Victoria, la negocierile privind OUG 7, negocieri în urma cărora Tudorel Toader a ieșit și a spus că s-a convenit modificarea unor articole, dar ordonanța nu se abrogă.
Marți, 710 procurori semnaseră deja pentru delimitarea de asociaţiile profesionale prezente la Palatul Victoria pentru a legitima deciziile ministurlui Justiției – Asociația Procurorilor din România și de Asociația Magistraților.
În România există aproximativ 2.500 de procurori și 4.500 de judecători.
Cele trei organizații cu vechime refuză să comunice numărul actual de membri și sunt foarte contestate.
În ultimii doi ani, pe parcursul puternicelor controverse referitoare la modificarea legilor Justiției și a codurilor penale, peste 2.000 de magistrați s-au delimitat de ele individual, considerând că poziţiile exprimate de acestea nu sunt și ale lor.
De asemenea, unele filiale ale acestora s-au autodizolvat, iar foarte mulți membri au demisionat din aceste asociații, din aceleași motive, după cum preciza un comunicat al celorlalte trei asociații, cele care susțin aceste proteste.
În locul celor de mai sus, magistrații s-au îndreptat spre:
- Forumul Judecătorilor din România
- Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor”
- Asociația ”Inițiativa pentru Justiție”
Sunt cele mai active organizații și au inițiat sesizări la Comisia de la Veneția și Curtea de Justiție a UE pe mai multe chestiuni reglementate în ultimii ani de către coaliția PSD – ALDE.
