duminică

26 mai, 2024

7 august, 2020

Forţele de ordine libaneze au folosit gaze lacrimogene joi seară pentru a dispersa zeci de manifestanţi care protestau după explozia masivă din portul Beirut, devenit simbol al incompetenţei şi corupţiei autorităţilor, anunță The Guardian, care citează agenția libaneză de presă NNA.

Protestatarii au vandalizat magazine şi au aruncat cu pietre în poliţişti în cartierul parlamentului, mai mulţi manifestanţi fiind răniţi în riposta poliţiei, a precizat agenţia oficială.

Incidentele au loc în ajunul unei mari manifestaţii antiguvernamentale planificate sâmbătă în ţara confruntată cu o criză economică fără precedent.


Potrivit The Guardian, schimbarea regimului începe să fie susținută chiar din interiorul sistemului- ambasadorul Libanului în Iordania și-a anunțat miercuri demisia din post, afirmând că ”totala neglijență” a autorităților este un semnal foarte clar al nevoii de schimbare a conducătorilor.

Este a doua demisie produsă în interval de 24 de ore, prima fiind anunțată de un membru al Parlamentului libian, Marwan Hamadeh, imediat după producerea tragediei.

Provocată marţi de un incendiu în depozitul unde erau stocate de şase ani 2.700 de tone de nitrat de amoniu în portul Beirut, explozia uriaşă a ucis cel puţin 149 de persoane şi a făcut 5.000 de răniţi, în afară de zeci de persoane dispărute şi sute de mii rămase fără adăpost.

Autorităţile libaneze afirmă că depozitul a explodat în urma unui incendiu, în cadrul anchetei fiind reținuți mai mulți oficiali locali. Autorităţile portuare, vămile şi unele servicii de securitate ştiau că acolo erau depozitate materiale chimice periculoase, dar se învinovăţesc reciproc pentru dezastrul produs.


Nemulțumirea populației față de conducerea Libanului a fost amplificată de vizita de joi la Beirut a președintelui Franței, Emmanuel Macron, care a promis că va contribui la organizarea unui răspuns internațional care să ajute Libanul, dar a avertizat că guvernul libanez trebuie să implementeze reforme economice și să combată corupția.

„Sunt aici pentru a propune un nou pact politic și voi reveni în 1 septembrie, iar dacă nu se realizează, îmi asum răspunderea politică”, a spus Macron, în fața mulțimii.

După aceste declarații, peste 44.000 de oameni au semnat o petiție online prin care cer Libanul să fie plasat sub un ”mandat francez” pentru următorii zece ani.

Între Franţa şi Liban există o relaţie de „fraternitate” evocată chiar de preşedintele Emmanuel Macron în cursul vizitei sale de joi 6 august la Beirut. Libanul a fost plasat, după destrămarea Imperiului Otoman, sub mandat francez, din 1920 pînă în 1943, cînd libanezii şi-au obţinut independenţa.

Analiștii de politică externă apreciază că dezastrul produs marți în Beirut ar putea reaprinde mișcarea de protest lansată în octombrie 2019 împotriva regimului aflat la conducerea Libanului, proteste care s-au stins treptat din cauza gravei situații economice pe care o traversează țara dar și din cauza pandemiei coronavirus.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: