Prorogarea creșterii punctului de pensie – precedent creeat de fostul Guvern. Decuplarea alegerilor de momentul ales pentru majorări

Echitatea trebuie să fie și pentru pensionari, alături de salariați și celelalte categorii sociale. De aceea punctul de pensie va crește în următorii 4 ani, astfel:

• la 1 iulie 2017 punctul de pensie va fi 1.000 lei (bifat – n.r.),
• la 1 iulie 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei (bifat – n.r.),
• la 1 aprilie 2019 punctul de pensie va fi 1.265 lei (prorogat de facto, adică amânat pentru 1 septembrie 2019 – n.r.),
• la 1 aprilie 2020 punctul de pensie va fi 1.400 lei (foarte interesant, prevedere UITATĂ de toți actorii politici implicați –n.r.)
• și la 1 octombrie 2020 punctul de pensie va fi 1.775 lei (prevedere în legea adoptată – n.r.) .”

Această creștere a pensiilor îi va avantaja nu doar pe pensionarii de astăzi, ci și pe salariații de astăzi-pensionarii de maine, care vor fi încurajați să lucreze în România ( fără comentarii – n.r.) știind că la pensie vor avea un fond puternic finanțat, care să le asigure o bătrânețe liniștită.”

Programul de guvernare al PSD, aflat pe site-ul Camerei Deputaților, pagina 19 la partea de ECHITATE.

Observația 1. Prorogarea de facto. Potrivit datelor oficiale, impactul creșterii pensiilor de la 1 septembrie 2019 a fost estimat la 6,75 miliarde de lei. Dacă majorarea valorii punctului de la 1.100 lei la 1.265 lei s-ar fi făcut în conformitate cu același program care a prevăzut valoarea de 1.775 lei pentru data de 1 septembrie 2020, atunci impactul pe bugetul din 2019 ar fi fost dublu (majorarea s-ar fi aplicat timp de nouă luni și nu de patru luni). Adică am fi avut alte 8,44 miliarde lei în plus la cheltuieli, respectiv peste alte 0,8% din PIB. Respectiv am fi vorbit după a doua rectificare bugetară aflată în curs, de un deficit public pe 2019 de 5,2% din PIB și nu de 4,4% din PIB.

Observația 2. Momentul ales pentru indexare. În mod evident, chiar fosta guvernare a sesizat că va avea probleme majore cu încadrarea în deficit nu doar pe 2019, când a mutat majorarea pensiilor din aprilie în septembrie, dar și pe 2020, când, potrivit programului de guvernare invocat atunci s-a venit cu valoarea de 1.775 lei de la 1 septembrie, ar fi trebuit să se mai adauge în lege și majorarea la 1.400 lei, la 1 aprilie 2020. În treacăt fie spus, se pare că promisiunile făcute pentru data de 1 aprilie includ deja și riscul aferent, existent în conștiința publică.

Astfel, pensia medie pe anul viitor ar fi fost raportată la un punct de pensie MEDIU de 1.491,25 lei și nu de 1.435 lei cât reiese din combinația 1.265 lei pe o durată de 8 luni și 1.775 lei pe o durată de 4 luni. Adică ar fi rezultat un impact pe buget cam cu patru procente mai mare. Impact care s-a evaporat discret, chiar sub nasul opiniei publice.

De reținut, însă, ideea este că maximizarea efectului politic ( bătaia pe prag la săriturile electorale, adică majorările de venituri exact înainte de introducerea voturilor în urne) are costuri economice masive. Dacă ar fi să facem haz de necaz, bine că nu votăm de Crăciun la anul, pentru că majorarea de pensii din bugetul pe 2020 putea fi dată sub forma creșterii începând de la 1 decembrie a punctului de pensie la valoarea de 3.305 lei. Majorare de 160% și nu de doar 40%, cum de-abia s-a milostivit Parlamentul actual să voteze. Sumele necesare erau aceleași pentru 2020.

Lăsând gluma amară la o parte, trebuie remarcat un fapt  important. Problema care nu privește direct nici fostul guvern și nici măcar actualul guvern este ce facem din 2021 încolo. O bază de plecare de 1.435 lei nu este egală cu una de 1.775 lei sau, la limită, 3.305 lei. Deși toate aceste valori pentru punctul de pensie sunt la fel de posibile în 2020. Repetăm, cu EXACT aceiași bani de la buget.

În matematică, acest procedeu de analiză se numește reducere la absurd, în politică ține de „măiestria” actorilor implicați în lupta pentru putere. Actori care contează (se pare, justificat) pe lipsa de apetență pentru matematică a celor care se vor căuta apoi de bani prin buzunare, pentru a achita isprăvile bugetare cu iz politic.

Soluția simplă, care ar trebui convenită de toată lumea pentru a termina cu artificiile aritmetice penibile logic, dar altminteri foarte lucrative pe termen scurt, ar fi să se interzică prin lege majorările de pensii pe parcursul anului, fie el și an de alegeri. Și să se lucreze cu aceeași valoare a punctului de pensie, oricare ar fi ea, mai mică sau mai mare, pentru toate lunile anului.