Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Statul a accelerat împrumuturile în mai și iunie ca să recupereze sumele pierdute la începutul anului din cauza ”ordonanței lăcomiei”

Statul a împrumutat în prima jumătate a acestui an echivalentul a peste 38,8 miliarde de lei, peste jumătate din necesar, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe… Mai mult

01.07.2019

Chestiunea

Aportul județelor și regiunilor la PIB: decalaje severe între cele ”2-3 Românii”

Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit anul trecut cu 26,6% din PIB-ul la nivel naţional, potrivit datelor publicate de CNSP în Proiecţia principalilor indicatori în profil teritorial.… Mai mult

01.07.2019

Cronicile

Proiecte inovative în administrația locală vs. problemele de fond ale digitalizării

de Ioana Morovan , 27.6.2019

Proiectele inovative de digitalizare sunt cele care schimbă fața orașelor, din perspectiva serviciilor mai prietenoase oferite cetățenilor și vin cu unele soluții care fac mai ușoară viața locuitorilor.

Digitalizarea pare oarecum mai simplă în plan local și mai ușor de realizat; mai ales atunci când există cooperare și inițiative comune cu firmele din IT&C, care sunt dispuse să se implice. Inovarea în plan local se resimte mai ales pe proiecte din categoria „smart city”, iar exemple de succes au fost prezentate la conferința CursDeGuvernare de către primăria Alba Iulia și clusterul Aries Transilvania, de la Cluj.

Cu toate acestea, voci relevante din mediul public și privat recunosc că problemele de fond ale administrațiilor locale rămân: legislația în domeniul angajării funcționarilor, procedurile de achiziții publice (sau modul în care sunt aplicate); sistemele informatice ale instituțiilor – care nu comunică între ele, lipsa dotărilor cu software adecvat pentru gestionarea datelor importante; alfabetizarea digitală a angajaților din aparatul de stat, dar și a cetățenilor.

Smart City – concept care duce orașele la următorul nivel, în era digitală 

Liviu Stanciu, manager comunicare la primăria Alba Iulia, a vorbit la conferința din 19 iunie, organizată de CursDeGuvernare despre transformarea cu ajutorul tehnologiei a orașului. Au fost derulate peste 100 de proiecte pilot, care au atins diferite segmente ale necesităților ceățenilor, precum intelligent public lightning, car sharing, aplicație pentru petiții online, soluție pentru administrarea apartamentelor, senzori de parcare, cursuri digitale. (vezi prezentarea integrală – AICI )

Stanciu spune că a fost luat în considerare, în cadrul acestor proiecte, principiul ca orice proiect pus în practică să poată fi replicat; să poată genera date de care mai apoi administrația locală să se poată folosi.

(rezumat proiect Alba Iulia Smart City) 

„Orice aplicație generează date, orice aplicație smart, sau smartcity, generează date de care adm centrală se poate folosi; datele acestea se pot urca apoi într-un cloud – cel guvernamental. Fiecare furnizor de soluții digitale trebuie să ofere datele, ce apoi pot fi centralizate. Simplu, nu-i așa?”.

Acesta mai menționează faptul că, după ce au fost testate 106 soluții de Smart City în Alba Iulia, a reieșit concluzia că fără educație digitală, fără alfabetizare digitală, nu poți face mare lucru, fiindcă soluțiile nu vor putea fi utilizate.

Prin urmare, recent, a demarat o altă inițiativă, implementată împreună cu Google: un program de educație digitală, dedicat tinerilor; un hub digital unde peste 100 de tineri vor învăța lucruri de bază dar și noțiuni de programare. Workspace-ul pe care vor lucra este de la Facebook. așadar o rețea de social media, un format prietenos pentru ei, astfel încât totul să fie foarte simplu.

Stanciu mai spune că este foarte important ca echipa din respectiva administrație locală să fie dinamică și curajoasă și să vină cu idei să crie proiecte cât mai multe și să fie depuse pentru finanțare, pe diverse programe europene.

Cluj Napoca: reușite împreună cu un cluster IT, preluate și în alte orașe 

O serie de inițiative de digitalizare sunt implementate la Cluj Napoca; aici se lucrează intens cu sprijinul clusterelor IT&C. Câteva exemple de proiecte transmise pentru CursDeGuvernare de clusterul Aries Transilvania:

  • 1.Cel mai cunoscut proiect – Antonia, „funcționarul digital” – despre care mass-media a scris în mai multe rânduri, ultima știre fiind aici.
  • 2. Seniorii Digitali– proiect finanțat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Este important ca model de educație digitală în rândul unui segment care, de regulă, asimilează mai greu noutățile tehnologice. Seniorii din oraș sunt instruiți, cu sprijijul firmelor IT&C din cluster, pentru a utiliza computerul,  internetul, pentru a efectua plăți bancare online.
  • 3.Platforma ClujBusiness.ro –proiect finanțat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca

Proiectul ClujBusiness.ro a fost realizat cu sprijinul clusterului Transilvania IT prin colaborarea a trei companii membre, dintre care una s-a ocupat de conceptul de branding, o altă companie din cluster s-a ocupat de front-end development, iar cea de-a treia a asigurat partea de back-end development.

Întregul proiect a fost realizat în strânsă colaborare cu reprezentații departamentelor de investitori din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, iar această platformă este locul în care sunt comunicate informații legate de mediul de afaceri din Cluj-Napoca. Platforma ClujBusiness.ro oferă de asemenea companiilor din Cluj posibilitatea de a-si înscrie profilele și de a publica evenimentele pe care le organizează în acest oraș. Totodată, se pot accesa și informații, statistici, studii sectoriale.

Exemplul acestei platforme a fost preluat și de către Programul Invest Romania, de Ministerul Economiei, precum și de alte municipalități din România.

  • 4.Bugetare participativă online- proiect finanțat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca

Platforma de Bugetare Participativă reprezintă modalitatea simplă și modernă de a propune proiecte cu potențial benefic comunității, având posibilitatea de a vota ulterior proiectele propuse în vederea implementării de către Municipalitate.

Ca modalitate de funcționare, înainte de supunerea la votul publicului, proiectele trec printr-o serie de filtre care asigură aplicabilitatea și concordanța pe criteriile impuse. Primăria Municipiului Cluj-Napoca asigură analiza tuturor proiectelor depuse.

Modelul a fost preluat și de alte municipalități din România.

  • 5.Cluj Parking– proiect finanțat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca

Proiectul pune la dispoziția clujenilor o aplicație care monitorizează locurile de parcare disponibile de pe raza Municipiului. Are rolul de a facilita accesul șoferilor din Cluj-Napoca la locurile de parcare cu barieră. Prin acest sistem, sunt monitorizate în timp real locurile de parcare disponibile prin afișaj electronic în diverse puncte din oraș.
În realizarea acestui proiect au fost implicați Transilvania IT Cluster, Primăria Cluj-Napoca și o companie membră a Clusterului care a asigurat implementarea proiectului.

Ploiești: problemele de fond ale digitalizării unei primării

Primarul Municipiului Ploiești, Adrian Dobre, a spus la conferința CursDeGuvernare de miercuri, 19 iunie, că România este contra-cronometru în problema digitalizării, că servicile de utilitate publică se degradează, că este absolut necesară o colaborare între toți actorii din comunitate – locală, națională – pentru a veni cu soluții.

În ceea ce provește achiziționarea de servicii „smart”, acesta a menționat procedurile de achiziții care pot dura chiar mai mult de un an, iar dacă se încheie după doi ani, „ceea ce licităm acum, este deja perimat”.

Adrian Dobre a mai menționat lipsa specialiștilor pe domeniul IT din autoritățile locale; din cauza problemelor ce țin de legislația funcționarilor publici.

„Nu putem vorbi despre bugete și strategii multianuale în condițiile în care eu trebuie an de an să croiesc un buget, neștiind ce se va întâmpla anul următor. Noi în momentul de față ne cârpim bugetul pentru a putea susține proiectele cu fonduri europene.”, a mai spus acesta.

Dobre a mai vorbit și despre problemele cronice, de sistem, care împiedică anumite decizii.: Nouă, în administrația publică locală, ne revine și sarcina dificilă de a determina niște sisteme rigide să iasă din zona asta – a refuzului față de tot ceea ce este nou. Noi ne lovim de niște legislații legate de angajați care sunt vechi de 20 ani”.

El a admis că este nevoie să fie implementate proiecte și programe unitare. „Toate aceste proiecte trebuie puse într-un singur frame, pentru a obține o serie de date care sunt necesare. Exemple de bune practici există, din păcate nu se generalizează; ar trebui să fie implementate peste tot”, a mai spus primarul municipiului Ploiești.

Intervenția integrală a lui Adrian Dobre (video) poate fi urmărită aici.

 Unde se oprește smart city și începe birocrația

Cât de mult merge digitalizarea, prin proiectele realizate de primării și antreprenori, în profunzimea sistemului? Ionuț Țața, antreprenor, liderul clusterului IT&C ALT Brașov este de părere că soluțiile de tip smart city nu rezolvă, de fapt, problemele de fond ale administrației publice, fiind mai mult soluții de suprafață.

„Dacă deschidem ușa unei primării vedem că digitalizarea la nivelul proceselor de bază ale instituțiilor fie lipsește cu desăvârșire, fie se bazează pe soluții tehnice învechite. Pe de o parte, instituțiile descentralizate lucrează cu diverse infrastructuri IT datorită inițiativelor naționale de digitalizare, dar la nivelul administrației publice locale se poate vedea fie o lipsa de resurse, fie o puternica fragmentare – soluțiile fiind foarte diferite și de multe ori necompatibile de la un UAT la altul. Astfel, de multe ori cetățeanul devine un fel de curier care trebuie sa transmită informații între instituții pe format tipărit, pentru a își exercita obligațiile cetățenești sau chiar pentru a beneficia de drepturile sale! Noile paradigme tehnologice, de la soluții în cloud, integrarea de interfețe de programare a aplicațiilor (API) sau utilizarea platformelor de date deschise nu sunt cunoscute la scară largă în rândul administrațiilor publice locale și sunt implementate doar în mod excepțional în cateva locuri”, spune Ionuț Țața.

După opinia lui Ionuț Țața, resursele care sunt mobilizate acum pentru proiectele de smart city ar fi trebuit mai degrabă direcționate spre rezolvarea problemelor de fond ale digitalizării serviciilor publice.

„Practic, ceea ce se întâmplă cu multe orașe este că își instalează echipamente și niște softuri foarte avansate fără ca respectivele instituții să își crească și capacitatea administrativă, umană și tehnică pentru a utiliza respectivele tehnologii. Practic, într-un smart city, deciziile ar trebui să fie luate pe baza analizei datelor furnizate de soluțiile hardware si software. Aceste date lipsesc astăzi, dar dacă mâine ar deveni disponibile, oare ar putea aparatul administrativ să opereze cu ele la fel de confortabil și eficient cum opereaza astăzi cu strămoși mai birocratici ai acestor date – studiile de trafic, studiile de fezabilitate, referatele de necesitate, etc?”, explică antreprenorul din Brașov.

Acesta a mai spus că, nivelul următor, după aplicațiile folosite punctual, ar fi centralizarea datelor ce rezultă, astfel încât să poată fi folosite eficient la nivelul administrației centrale și locale. Ionuț Țața a menționat că în prezent coordonează un proiect finanțat cu fonduri europene care își propune să abordeze exact acest aspect, strângerea datelor din diferite domenii, de la diferite autorități locale, într-un cloud de unde le pot accesa apoi companiile pentru a dezvolta soluții.

În ceea ce privește discuția despre un alt aspect problematic ridicat și de primării, acela al procedurilor greoaie de achiziții publice, Ionuț Țața explică faptul că există o procedură mai simplă permisă de legislație, pe care autoritățile ar putea să o aplice, pentru soluțiile IT&C, aceea a dialogului competitiv. În România, autoritățile sunt reticente la a utiliza această procedură, dar ea este folosită în alte țări.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.6.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Angela Merkel: Vom ajuta Republica Moldova, din toată inima

Vladimir Ionescu

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a exprimat marți convingerea că la Chișinău există astăzi o guvernare pro-europeană, în interesul oamenilor, dar a spus că această guvernare… Mai mult

Stiri

Eugen Teodorovici: Taxa de solidaritate se va aplica tuturor pensiilor peste un anumit plafon

Razvan Diaconu

Viitoarea taxă de solidaritate, anunțată după CEx PSD de luni, ar urma să se aplice nu doar pensiilor speciale, ci tuturor pensiilor mari, peste un… Mai mult

Europa

UE a deblocat asistența financiară pentru Republica Moldova – o tranșă de 14,5 mil. euro va ajunge la Chișinău în câteva zile

Iulian Soare

Asistența financiară a UE pentru Republica Moldova a fost deblocată, iar prima tranșă urmează să ajungă la Chișinău în câteva zile, a anunțat luni seara… Mai mult

Stiri

Profesori universitari, experți și reprezentanți ai societății civile cer înființarea unei comisii parlamentare pentru revizuirea Constituţiei

Vladimir Ionescu

Cadre didactice, experți în drept constituţional și reprezentanți ai societății civile din România le solicită parlamentarilor înfiinţarea unei Comisii speciale comune a Camerei Deputaţilor şi… Mai mult

Stiri

Siegfried Mureșan cere viitorului președinte al Comisiei Europene să obțină aderarea României și Bulgariei la Schengen

Razvan Diaconu

Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PPE / PNL), vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, i-a solicitat marți candidatei la funcția de președinte al Comisiei Europene să folosească… Mai mult

Stiri

Consorțiul condus de Telekom a contestat rezultatul licitației STS pentru modernizarea sistemului 112

Vladimir Ionescu

Licitația organizată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) pentru modernizarea sistemului IT al numărului unic de urgență 112 este contestată consorțiul condus de Telekom. Decizia… Mai mult

Europa

Italia / Ministrul de Interne Matteo Salvini pregătește închiderea taberelor ilegale de romi

Iulian Soare

Ministrul de Interne italian, Matteo Salvini, le-a cerut prefecților să redacteze în cel mult două săptămâni un “raport privind prezența romilor, sinti (țigani) și caminanti… Mai mult