Proiect final: Cum ar urma să arate finanțarea politicii. 3 (trei) oameni sunt suficienți pentru înființarea unui partid

Comisia de Cod electoral a finalizat, joi, proiectul de lege privind partidele politice, stabilind, între altele, că un partid se poate înfiinţa doar cu trei membri.
Propuneri de modificare s-au operat și în ceea ce privește finanțarea partidelor: acestea vor putea contracta împrumuturi, de la persoane fizice sau persoane juridice, iar bugetul de stat ar urma să deconteze cheltuielile de campanie pentru partidele care obțin minim 3%.

Finanțarea politicii în România precum și legătura dintre partidele politice și finanțatorii din mediul de afaceri, care apoi obțin contracte publice – sunt considerate una din marile probleme care conduc la corupție – după cum arată rechizitoriile DNA din ultimul an.

Proiectul de lege va fi trimis luni în dezbaterea Senatului.

***

Comisia de Cod electoral a decis că trei persoane se pot asocia pentru a înființa un partid. Comisia a decis ca registrul partidelor, unde se face înregistrarea formaţiunilor politice, să rămână ca şi în prezent la Tribunalul Bucureşti.

Radierea partidelor.se face în condițiile în care:

• partidul nu participă în două runde consecutive de alegeri
• la alegerile locale partidul nu depune liste în minimum 75 din localităţi
• la alegerile parlamentare partidul nu depune minim o listă completă într-un judeţ sau liste incompletă în minim trei judeţe

Comisia de Cod electoral a finalizat şi proiectul vizând finanţarea partidelor. Potrivit propunerilor, partidele vor putea împrumuta bani de la persoane fizice şi juridice.

(Citiți și: ”Finanțarea politicii: comparații cu alte țări europene și problema variantei românești”)

Reciproca nu este valabilă– proiectul interzice acordarea de împrumuturi de către partidele politice, alianţele politice sau electorale şi candidaţii independenţi către persoanele fizice.

Împrumuturile pot fi contractate de partide de la persoanele fizice sau juridice, dar numai prin acte autentice notariale sub sancţiunea nulităţii absolute, însoţite de documente de predare – primire, în contract prevăzându-se modul şi termenul de restituire a acestora.

Proiectul prevede că împrumuturile care au o valoare mai mare de 100 de salarii de bază minime brute pe ţară se supun condiţiilor de publicitate.

Sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic într-un an fiscal nu pot depăşi 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.

Sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic de la o persoană fizică într-un an pot fi de până la 200 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

Sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic de la o persoană juridică într-un an pot fi de până la 500 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la 1 ianuarie a anului respectiv.

Donaţiile în bani a căror valoare depăşeşte zece salarii de bază minime brute pe ţară se vor efectua numai prin conturi bancare.

Partidele au obligaţia de a publica în Monitorul Oficial lista persoanelor fizice şi juridice care au făcut în anul fiscal precedent donaţii a căror valoare cumulată depăşeşte 10 salarii de bază minime brute pe ţară, lista persoanelor fizice şi juridice care au acord împrumuturi a căror valoare depăşeşte 100 de salarii de bază minime brute pe ţară, precum
şi suma totală a donaţiilor confidenţiale, respectiv suma totală a împrumuturilor cu o valoare de sub 100 de salarii de bază minime pe ţară primite, până la data de 30 aprilie a anului următor.

Alte venituri, plafoane de cheltuieli

Potrivit proiectului de lege adoptat joi de Comisia de cod electoral, partidele politice pot face bani şi din:

• dobânzi bancare
• vânzarea materialelor tipărite cu însemnele partidului
• servicii oferite de către membrii partidului pentru organizarea evenimentelor
• emiterea carnetelor şi a legitimaţiilor de membru al partidului politic

Partidele pot cheltui cum vor banii în campaniile electorale, dar cu anumite plafoane maxime, în funcție de tipul cheltuielii:

• 40% propaganda electorală radio, tv,
• 30% propagandă online,
• 30% cheltuieli sociologice,
• 20% afişe electorale,
• 50% broşuri, pliante, altele
• 30% cheltuieli pentru închiriere spaţii şi echipamente

AEP decontează campania electorală dacă partidul obține minim 3%

Legea va stabili un plafon de cheltuieli de campanie, care va diferi în funcție de poziția vizată în alegeri- primar, consilier, deputat sau senator.

Proiectul de lege stipulează faptul că, în cel mult 90 de zile de la data alegerilor pentru Cameră şi Senat, AEP rambursează  partidelor politice, alianţelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor, pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarul financiar în cel mult 30 de zile de la data alegerilor, sumele aferente cheltuielilor efectuate în toate circumscripţiile electorale (în limitele stabilite de plafon), în cazul în care partidul sau alianţa politică a obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate.

Legea prevede şi faptul că, în cazul în care partidul nu a obținut minim 3%, AEP rambursează numai sumele aferente cheltuielilor efectuate la nivelul circumscripţiei electorale în care acesta a obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate.