fbpx

Just Business

Companiile antreprenoriale la Bursă: Valoarea totală s-a dublat față evaluările inițiale

Valoarea companiilor antreprenoriale listate la Bursa de Valori București (BVB) a crescut de 2,7 ori, în prezent, față de totalul capitalizărilor inițiale pe care le-au… Mai mult

01.06.2021

Digital

Digitalizarea României: componenta digitală din PNRR atinge la limită ținta de 20% alocări

Planul Național de Redresare și Reziliență depus de România, oficial, luni la Bruxelles respectă la limită cerința Comisiei Europene de alocare a 20% dintre fonduri… Mai mult

31.05.2021

Chestiunea

Cum arată PNRR-urile celor mai mari 4 economii ale UE

Proiectele pe care România le-a trecut în PNRR-ul său au de-a face mai degrabă cu investiții specifice secolului trecut – și nici nu poate fi… Mai mult

30.05.2021

La obiect

Deficitul bugetar după prima treime a lui 2021, redus cu 23% – creștere spectaculoasă a încasarilor din TVA

Bugetul general consolidat a consemnat după primele patru luni ale  anului în curs un deficit de 20,7 miliarde lei, echivalent cu circa 1,8% din noul… Mai mult

30.05.2021

Finanțarea politicii: comparații cu alte țări europene și problema variantei românești

de Anne-Marie Blajan 1.3.2015

campanie-electorala-Modul de finanţare a partidelor politice în România, prevăzut de Legea nr. 334 din 17 iulie 2006, indică faptul că, legislativ, diferenţele faţă de restul ţărilor europene nu sunt mari. Problema e alta: modul în care se aplică legea finanțării politice.
Anchetele și arestările ultimului an  arată, însă, că modul în care se finanțează politica românească deformează mediul de afaceri aflat pe granița cu contractele de la stat și cu necesarul financiar al campaniilor electorale.

A fost adusă în discuție posibilitatea schimbării legilor de finanțare a politicii, iar una dintre propuneri este ca partidele și campaniile electorale să fie finanțate exclusiv cu bani publici. Înainte de-a vedea cât de fezabilă și, mai ales, de eficientă ar fi o atare modalitate, cursdeguvernare.ro face o trecere în revista a câtorva sisteme de finanțare a politicii: în Europa și dincolo de granița ei de Vest : o abordare generală, și studiul câtorva exemple – Germania, Franța, UK, Polonia și Cehia. Cu problemele și scandalurile politicii lor.

***

În întreaga Europă se merge pe principii comune şi modalităţi comune, cu varianţii referitoare la plafonarea sau nu a contribuţiilor private la campaniile electorale sau la finanțarea partidelor: cine le poate face – persoane fizice şi/sau companii şi la modul în care se finanţează de la bugetul de stat formaţiunile politice.

O analiză comparativă, facilitată de International Institute for Democracy and Electoral Assistance (IDEA), atată mai degrabă că nu legislaţia este problema, ci modul de aplicare a ei.
Iar în Europa, la fel ca în România, scandalurile privind finanţarea partidelor politice există, indiferent de prevederile legislative.

Finanţarea partidelor politice în Europa – privire generală

  • Finanţarea din fonduri publice

Singura ţară în care nu este admisă finanţarea publică a partidelor politice este Malta. Restul statelor UE acceptă ideea ca partidele să fie finanţate şi din bani publici.

În general, finanţarea publică se face în funcţie de două crierii:
finanțarea pe vot și finanțarea pe procent.

Prima dintre ele presupune că fiecare vot valid are un „preț” prestabilit și fiecare partid este finanțat în funcție de numărul de voturi primite. Este sistemul întâlnit în:
Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Danemarca, Franța, Germania, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Slovacia și Spania.

Celălalt criteriu – finanțarea pe procent – presupune că suma destinată finanțării partidelor politice se împarte în funcție de procentajul obținut de fiecare partid din totalul voturilor valabil exprimate. Sistemul este întâlnit în restul ţărilor UE, cu excepţia Maltei, unde nu se acceptă finanţarea publică.

Există însă ţări care au adoptat un sistem mixt de finanţare publică, atât în funcţie de numărul de voturi, cât şi de procent.

În Marea Britanie există un sistem mai restrictiv de finanţare, unde doar partidele din opoziţie primesc fonduri

  • Finanţarea privată a partidelor politice în Europa

Dincolo de finanțarea cu bani publici, partidele politice din ţările UE se finanţează din preponderent din fonduri private, adică din cotizaţiile membrilor şi din donaţii.

Potrivit datelor referitoare la fiecare ţară în parte, ale International Institute for Democracy and Electoral Assistance (IDEA), 13 ţări UE interzic complet donaţiile din străinătate pentru finanţarea partidelor politice:
România, Bulgaria, Croația, Grecia, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Slovenia și Suedia.

Pe de altă parte, restul de 15 state permit, cu restricţii sau fără niciun fel de restricţie donaţiile din străinătate.

Unele restricţii se referă la plafon, iar 15 state europene impun plafoane ale donaţiilor private, fie că sunt ele făcute din interiorul ţării sau din străinătate – este vorba despre:
Belgia, Bulgaria, Cipru, Croația, Finlanda, Franța, Grecia, Irlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Spania.

Un alt aspect al donaţiilor private sunt cele anonime, iar 12 state UE le interzic, în timp ce restul au adoptat politica opusă. În Bulgaria, Croația, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Marea Britanie, Portugalia și Spania sunt complet interzise donaţiile anonime.

  • Finanţarea partidelor politice în România

În privinţa finanţării publice, legea stipulează că partidele politice primesc anual subvenţie de la bugetul de stat.
Suma alocată anual partidelor politice nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile prevăzute în bugetul de stat.

Pentru a valoriza principiul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, legea prevede pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, că suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii femei.

Subvenţia de la bugetul de stat se acordă în funcţie de:

  • numărul de voturi primite în alegerile parlamentare;
  • numărul de voturi primite în alegerile locale.

75% din bugetul anual acordat partidelor politice va fi împărţit proporţional cu numărul de voturi primite la alegerile parlamentare, respectiv media voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaţilor şi Senat, dacă au realizat pragul electoral.

Restul de 25% va fi fi împărţit partidelor politice, proporţional cu numărul de voturi valabil exprimate, primite la alegerile locale pentru alegerea consilierilor judeţeni şi consilierilor din cadrul municipiului Bucureşti, dacă au obţinut cel puţin 50 de mandate de consilier judeţean şi de consilier din cadrul municipiului Bucureşti.

În România, sursele finanţării pot fi şi private, iar în această categorie se înscriu:

  • cotizaţiile membrilor de partid;
  • donaţii;
  • venituri provenite din activităţi proprii.

Cuantumul cotizaţiilor, repartizarea şi utilizarea acestora se stabilesc de către partidul politic, potrivit statutului propriu.

Veniturile totale provenite din cotizaţii sunt neplafonate. Suma cotizaţiilor plătite într-un an de un membru de partid nu poate depăşi 48 de salarii minime brute pe ţară, la valoarea acestuia din 1 ianuarie a anului respectiv.

Partidele politice au obligaţia de a publica în Monitorul Oficial al României cuantumul total al veniturilor din cotizaţii până la data de 31 martie a anului următor, precum şi lista membrilor de partid care au plătit într-un an cotizaţii a căror valoare însumată depăşeşte 10 salarii minime brute pe ţară.

Donaţiile primite de un partid politic într-un an fiscal nu pot depăşi 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.

În anul fiscal în care au loc alegeri generale locale, parlamentare, pentru Parlamentul European sau alegerea Preşedintelui României, plafonul va fi de 0,050% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv. Donaţiile pot fi făcute atât de persoanele fizice, cât şi de cele juridice.

Donaţiile primite de la o persoană fizică într-un an pot fi de până la 200 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

În anul fiscal în care au loc mai multe scrutine, donaţiile primite de la o persoană fizică pot fi de până la 400 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea de la data de 1 ianuarie a anului respectiv, pentru fiecare campanie electorală sau campanie pentru referendum.

Donaţiile primite de la o persoană juridică într-un an pot fi de până la 500 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

În anul fiscal în care au loc mai multe scrutine, donaţiile primite de la o persoană juridică într-un an pot fi de până la 1.000 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea de la data de 1 ianuarie a anului respectiv, pentru fiecare campanie electorală sau campanie pentru referendum.

Valoarea bunurilor mobile şi imobile donate partidului, precum şi a serviciilor prestate acestuia cu titlu gratuit se include în valoarea donaţiilor.

Reducerile de preţ care depăşesc 20% din valoarea bunurilor sau serviciilor oferite partidelor politice şi candidaţilor independenţi se vor considera donaţii şi se vor înregistra distinct în contabilitatea proprie a partidului ori a candidatului independent.

La primirea donaţiei sunt obligatorii verificarea şi înregistrarea identităţii donatorului, indiferent de caracterul public sau confidenţial al acesteia. La solicitarea scrisă a donatorului, identitatea sa rămâne confidenţială, în situaţia în care donaţia se situează în limita sumei anuale de 10 salarii de bază minime brute pe ţară.

Partidele politice au obligaţia de a publica în Monitorul Oficial lista persoanelor fizice şi juridice care au făcut într-un an fiscal donaţii a căror valoare cumulată depăşeşte 10 salarii de bază minime brute pe ţară, precum şi suma totală a donaţiilor confidenţiale primite până la data de 31 martie a anului următor.

Câteva exemple de finanțare a politicii în alte țări :

  • Franţa

În Franța, partidele s-azu finanţat multă vreme din fonduri private, din donaţii şi cotizaţiile membrilor, forma tradiiţională de finanţare.

Donațiile din străinătate către partide sau candidați sunt permise doar din partea persoanelor fizice, în timp ce persoanele juridice – companii, sindicate, asociații – nu pot face donații către partide sau candidați.

Nu sunt permise donaţiile anonime, iar sumele oricăror donaţii sunt plafonate la 7.500 de euro pe an către un partid şi 4.600 de euri pentru un candidat.

Fiecare partid care a obținut în alegerile parlamentare cel puțin 1% din voturi în cel puțin jumătate din colegiile electorale primește finanțare publică. Suma este proporţională cu numărul de voturi primite. În plus, fiecare partid parlamentar primește anual o sumă proporțională cu numărul de parlamentari.

Dacă nu este respectată paritatea bărbaţi-femei, partidele sunt penalizate: când diferenţa de sex între candidații unui partid este mai mare de 2%, finanțarea publică acordată partidului respectiv se reduce cu trei sferturi din respectiva diferență.

În plus, partidelor care obțin cel puțin 5% din voturi le sunt returnate din fonduri publice sumele cheltuite pe anumite activități în timpul campaniei electorale.

Pe lângă bani, forţele politice și candidații au alocați gratuit timpi de emisie la posturile publice de radio și televiziune.

În schimb, vânzarea și cumpărarea de voturi sunt interzise de legea franceză și constituie infracțiuni.
Partidele din Franţa nu au restricţii privind nivelul sumelor cheltuite de partide în campaniile electorale, însă candidaţii au, în funcţie de tipul de alegeri.

De exemplu, în alegerile prezidenţiale din 2012, sumele cheltuite de câţiva dintre candidaţi au fost de  5 981 729 euro François Bayrou, 8 004 225 euro – Marine Le Pen, 8 004 225 euro – Jean-Luc Mélenchon şi  10 691 775 euro – François Hollande.

Partidele sunt obligate să raporteze anual situaţia financiară, iar candidaţii raportează situația financiară a campaniei cel târziu până într-a zecea zi de vineri de după primul tur al alegerilor.

  • Germania

Finanţarea privată a partidelor politice este foarte puţin restrictivă în Germania, unde nu sunt interzise donaţiile din partea companiilor şi a sindicatelor. Singurele comanii care nu pot finanţa partidele politice sunt cele deținute de stat în proporție de cel puțin 25%.

În schimb, sunt permise donaţiile din străinătate către partide și candidați, în limita a 1.000 de euro, şi donaţiile anonime, în limita a 500 de euro. Cei care donează peste această sumă, trebuie să îşi facă cunoscută idnetitatea, iar  iar identitatea celor care donează peste 10.000 de euro trebuie făcută publică.

Nu există însă nicio limită privind nivelul sumelor donate către partide sau candidați.

Forţele politice din Germania primesc şi bani de la stat. Orice partid care obține cel puțin 0,5% în alegerile parlamentare federale sau în cele europarlamentare, sau cel puțin 1% în alegerile parlamentare ale unui Land primește finanțare publică.

Suma primită anual este proporțională cu numărul de voturi primite (pentru fiecare vot partidul primește 0,85 de euro pentru primele 4 milioane de voturi și 0,70 de euro pentru fiecare vot peste cele 4 milioane). La această suma se adaugă  la care se adaugă o sumă egală cu 38% din totalul donațiilor primite de partid.

Ca în aproape toate ţările europene, vânzarea și cumpărarea de voturi sunt interzise și constituie infracțiuni.
Însă nu există restricții privind nivelul sumelor cheltuite de partide și de candidați în campaniile electorale.

  • Marea Britanie

Finanţarea partidelor politice din Regatul Unit a fost ani de zile şi continuă să fie o sursă de controverse. La fel ca în toate statele europene, există cele trei mari surse de finanţare: cotizaţii, donaţii şi fonduri de la stat, primite însă doar de partidele din opoziţie şi doar pentru a acoperi costurile administrative.

Cotizaţiile şi donaţiile fac parte din finanţarea privată, însă cotizaţiile au o pondere redusă, în condiţiile în care campaniile electorale aundevenit tot mai costisitoare. Doar Verzii britanici au majoritatea fondurilor provenite din cotizaţii, iar ele acoperă costurile de funcţionare a partidului.

Altfel, donaţiile şi împrumuturile sunt principala sursă de finanţare. Sumele mai mici de 500 de lire nu sunt considerate donații, iar donaţiile anonime şi cele din străinătate sunt interzise. În schimb, donatorii pot fi companiile – donatorii predominanţi ai conservatorilor – şi sindicatele, finanţatoare ale laburiştilor. Nu există niciun plafon pentru suma totală acordată de un donator unui partid sau candidat.

În schimb, donaţiile de peste 7500 de lire pentru un partid politic trebuie declarate, la fel ca şi cele peste 1500 de lire pentru asociaţiile politice locale.

În 2012-2013, a existat o dezbatere intensă în Marea Britanie referitoare la finanţarea partidelor politice, însă ea a fost amânată, din cauză că cele trei mari partide politice britanice nu au reuşit să găsească un numitor comun. Politicienii au preferat să amâne discuţiile pentru 2015, însă după alegerile care vor avea loc în luna mai.

Comisia pentru Standarde în Viaţa Publică, comisie guvernamentală, a analizat acest subiect şi a făcut câteva recomandări.

  • În primul rând, aceea de a creşte finanţarea publică pentru partide, pentru a reduce dependenţa acestora faţă de donatori, iar suma propusă a fost de 23 de milioane de lire.
  • În plus, a recomandat ca limita anuală a unei donaţii individuale să fie de 10000 de lire, inclusiv donaţiile din partea sindicatelor, iar asta începând cu 2015.

La alegerile generale precedente, din 2010, partidele politice din Marea Britanie au cheltuit 31,1 milioane de lire.

În ceea ce priveşte finanțare publică, doar partidele parlamentare de opoziţie sunt beneficiare ale acesteia. Astfel, paridele din opoziție care au obținut cel puțin 150.000 de voturi și un loc de deputat și cele care au obținut cel puțin două locuri de deputat (fără să se mai precizeze și numărul de voturi) primesc anual câte 15.039,85 de lire pentru fiecare loc câștigat și câte 30,04 lire pentru fiecare 200 de voturi câștigate.

Cheltuielile de campanie ale partidelor și candidaților sunt plafonate, iar plafoanele diferă în funcție de tipul de alegeri. Pentru alegerile parlamentare, plafonul pentru un candidat este de 30.000 de lire, iar plafonul total, când cursa electorală este pentru toate cele 650 de mandate, este de 19,5 milioane de lire.

Transparenţa este un principiu asupra căruia se insistă în Regatul Unit, în privinţa finanţării partidelor. Legislaţia britanică prevede ca partidele să raporteze anual situația financiară și trimestrial situația donațiilor și a împrumuturilor. În plus, firesc, partidele și candidații raportează situația financiară a campaniilor electorale.

(Citiţi aici în detaliu despre  modalitatea de finanţare a partidelor britanice, raportarile si cheltuielile din camapniile electorale.)

 

  • Cehia

Ca în aproape toate statele europene, şi în Cehia partidele politice sunt finanţate din fonduri publice şi fonduri private.

Finanţarea publică se face atât în contextul campaniei electorale, cât şi pentru activităţile partidelor. Legilaţia, cel mai recent amendată în 2010, prevede ca finanţarea publică să fie făcută ca o contribuţie permanentă şi o finanţare pe mandat.

În cadrul contribuţiei permanente, fiecare partid politic şi mişcare politică sau coaliţie care obţine cel puţin 3% în alegerile pentru Camera Deputaţilor poate primi 6 milioane de coroane (aproximativ 240.000 de euro) anual şi 200.000 de coroane anual (aproximativ 8000 de euro).

Pentru fiecare 0,1 procente primite din totalul voturilor exprimate până la 5% din voturi. În acest caz, suma maximă poate ajunge la 1 milion de coroane (aprox. 40.520 de euro).

Contribuţia pe mandat presupune ca fiecare partid politic care are cel puţin un candidat ales în Camera Deputaţilor, Senat, consiliu regional sau în consiliul municipal al oraşului Praga are dreptul să primească:

  • 900.000 de coroane (aprox. 36.000 de euro) pe an pentru fiecare parlamentar
  • 250.000 de coroane (10.000 de euro) pe an pe membru în consiliu regional sau în cel al oraşului Praga
  • 100 de coroane pentru fiecare vot obținut la alegerile parlamentare și 30 de coroane pentru fiecare vot obținut la alegerile europarlamentare

În privinţa formelor private de finanţare, partidele din Cehia au ca surse cotizaţiile, donaţiile, creditele, veniturile din închirierea şi vânzarea activelor tangibile şi intangibile, etc.

Sunt permise donațiile din partea firmelor private şi a sindicatelor către partide și candidați, în schimb companiile în care statul deţine cel puțin 10% din acţiuni nu pot face donații către partide, dar pot face către candidați.

Nu există nicio restricţie privind sumele donate, însă donaţiile anonime nu sunt permise către partide, ci doar către candidaţi individuali. În privinţa donaţiilor din străinătate, partidelor le pot dona doar alte partide şi fundaţii, însă candidaţii pot primi donaţii din străinătate fără restricţii.

  • Polonia

În Polonia, finanţarea partidelor politice se face din cotizaţii, donaţii, moşteniri, venituri din exploatarea activelor şi alocări de la bugetul de stat.

Partidelor politice poloneze le este interzis să desfăşoara activităţi comerciale sau să organizeze evenimente de strângere de fonduri. În plus, sunt interzise prin lege şi donaţiile din străinătate, cele din partea companiilor şi donaţiile anonime către partide. În schimb, donaţiile anonime către candidaţi sunt permise, în limita unui salariu minim pe economie.

Pentru finanţarea campaniilor electorale, partidele trebuie să aibă un fond permanent pentru alegeri, cu un cont separat.

Mare parte a finanţării se bazează pe cea publică, primită de la bugetul de stat. Sunt două forme ale acestei finanţări:

  • Subvenţii pe mandat – acordate o singură dată, după alegerile parlamentare, în funcţie de numărul de mandate câştigate
  • Subvenţii pentru activităţile partidului, acordate anual, în fiecare trimestru, partidelor care au obţinut cel puţin 3% din voturile exprimate în alegerile pentru Sejm. Calculul sumei primite pentru fiecare vot se face după o formulă specifică. Suma pe vot scade cu cât numărul de voturi primite este mai mare.

Finanţarea privată se face prin mai multe surse, care se regăsesc, de fapt, în legislaţiile tuturor statelor europene:

  • Cotizaţii – nivelul anual al acesteia nu poate depăşi salariul minim lunar pe economie, care, în decembrie 2014, se ridica la echivalentul a 404 euro.
  • Donaţii – nivelul naxim anual al donaţiilor unei persoane, întructâ nu se acceptă donaţii de la companii, nu poate depăşi cuantumul a 15 salarii minime pe economie. Acelaşi plafon este valabil şi pentru donaţiile în fondul pentru alegeri. Legea prevede ca aceste donaţii să se facă exclusiv prin transfer bancar sau cec.

În cazul în care sunt mai multe runde de alegeri anual, sau alegerile se combină cu un referendum, atunci suma donaţiilor poate creşte, la cuantumul de 25 de salarii minime.

Cheltuielile partidelor și ale candidaților sunt plafonate. Plafonul diferă în funcție de tipul de alegeri, însă în cazul alegerilor prezidenţiale, de pildă, suma este echivalentul a 4,3 milioane de euro.

Rapoartele sunt publice. Informațiile despre donațiile care depășesc un salariu minim pe economie trebuie făcute publice.

 Scandaluri europene în urma finanţării ilegale a partidelor politice şi candidaţilor

În ciuda legislației, în majoritatea statelor europene au existat scandaluri privind finanțarea ilegală a partidelor, campaniilor sau candidaților.

În Germania anilor 90, CDU a fost în centrul unui mare scandal, supranumit ulterior Kohlgate. Partidul a acceptat donații ascunse, nu a declarat donațiile, a avut conturi bancare secrete și au avut loc transferuri ilegale din și în băncci din străinătate.

Scandalul a fost descoperit la sfârșitul anului 1999 și a avut drept urmare pierderea influenței politice a doi dintre cei mai importanți lideri: Helmut Kohl și Wolfgang Schauble (acutualul ministru de Finanțe). În urma acestui scandal au apărut doua figuri, cei mai puternici conservatori germani: Angela Merkel și Roland Koch.

Numele fostului președinte francey, Nicolas Sarkozy este implicat în mai multe scandaluri privin finanțarea campaniilor sale. Procurorii investighează posibilitatea ca liderul libian Muammar Gaddafi să îi fi finanțat campania prezidențială din 2007.

În plus, este investigată și acuzația că deținătoarea celebrei firme L’Oreal, Liliane Bettencourt, i-ar fi finanțat campania prin importante sume cash, date în plic UMP. Fostul președinte a ieșit cu fața curată din acest caz, însă trezorerierul său și alte 9 persoane au ajuns în justiție.

Un alt scandal are legătură cu campania sa din 2012: 10 milioane de euro cheltuite în campania sa trec drept cheltuieli ale UMP. Ceea ce însemnă că Nicolas Sarkozy a cheltuit cu peste 50% mai mult în campanie decât o permite legea franceză.

Un scandal politic pornit de la finanțarea ilegală a afectat și Finlanda, în anul 2008. Totul a pornit de la mărturisire președintelui Partidului de Centru, care domina coaliția flată la guvernare la Helsinki,  a afirmat într-un talk show că a încălcat cu bună știință legea pentru că nu poate spune, în sensul că nu ştie, cine i-a finanțat campania în 2007.

Legea finlandeză prevede obligativitatea declarării donaţiilor, dar nu prevede sancţiuni în cazul în care acest lucru nu se întâmplă.

Mărturisirea politicianului  avut efectul bulgărelui de zăpadă, mai mulţi politicieni recunscând ulterior public acelaşi lucru. A fost un scandal care a zguduit viaţa politică finlandez şi, cel mai important, a afectat imaginea acestei ţări, percepută ca una dintre cele mai puţin corupte ţări din lume, potrivit clasementelor anuale ale Transparency International, în care se situează pe primele locuri.

Italia a fost zguduită şi ea de scandaluri repetate, în anii 90, dar şi recent. Legăturile dintre afaceri şi lumea politică, dintre mafie şi lumea politică şi circuitele banilor au fost, decenii întregi, subiectele presei din peninsulă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.3.2015

Lăsați un comentariu


Europa

G7 summit: SUA propun un megaplan de investiții care să concureze cu iniţiativa chineză Belt and Road

Alexandra Pele

Grupul celor şapte puteri economice (G7) ar putea elabora, la iniţiativa Statelor Unite, un plan masiv de investiţii în infrastructură în statele în curs de… Mai mult

Europa

EURO 2020 / Resuscitat pe teren, jucătorul danez Christian Eriksen a fost stabilizat în spital

Vladimir Ionescu

Federația daneză de Fotbal a anunțat sâmbătă că fotbalistul Christian Eriksen ”este treaz iar starea sa de sănătate este stabilă”. ”Rămâne internat la Rigshospitalet pentru… Mai mult

Europa

EURO 2020 / Mijlocașul danez Christian Eriksen s-a prăbușit pe teren. Partida Danemarca – Finlanda a fost suspendată

Vladimir Ionescu

UPDATE. Federația daneză de Fotbal a anunțat, potrivit BBC, că fotbalistul Christian Eriksen ”este treaz” și așteaptă rezultatele unor teste medicale. Informația inițială: Partida Danemarca… Mai mult

Stiri

Sorin Cîmpeanu, despre întârzierile la plata orelor remediale: Toate sumele vor fi plătite

Vladimir Ionescu

Întârzierile la plata orelor remediale sunt “nepermis de mari”, a declarat sâmbătă ministrul educaţiei Sorin Cîmpeanu, dând asigurări că acestea vor fi plătite integral. “În… Mai mult

Europa

Miniștrii Energiei din țările UE au decis să înceteze finanțarea conductelor de transport de gaze și petrol

Vladimir Ionescu

Miniștrii energiei din UE au ajuns la un acord vineri cu privire la “abordarea generală” a finanțării proiectelor europene de energie, punând capăt finanțării pentru… Mai mult

Stiri

2.103 elevi din România au participat la faza de pretestare PISA, realizată în premieră pe calculator

Un număr de 2.103 elevi din Bucureşti şi 20 de judeţe au participat la faza de pretestare PISA 2022, pentru prima oară administrată computerizat, a… Mai mult

Stiri

Legea 5G promulgată – reacție a ambasadei Chinei

Iulian Soare

Ambasada Chinei în România a făcut vineri un apel la autoritățile române pentru nediscriminarea companiilor chineze și a cerut acțiuni concrete pentru a menține interesele… Mai mult