sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 februarie, 2022

Proiectul de lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor în justiție (SIIJ) a fost aprobat în ședința de guvern de luni și va fi trimis Parlamentului, în pofida criticilor aduse inclusiv de asociații ale magistraților.

„Este un obieciv din programul de guvernare, cât şi un obiectiv în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.  Aş vrea să mulţumesc tuturor celor care au fost implicaţi nemijlocit în elaborarea acestui proiect de lege, Ministerului Justiţiei şi desigur, Consiliul Superior al Magistraturii pentru că au colaborat şi astăzi putem să analizăm şi să aprobăm acest proiect de lege care va fi înaintat Parlamentului”, a declarat premierul Nicolae Ciucă la începutul şedinţei de Guvern.

Proiectul nu conține prevederile asupra cărora au insistat instituțiile europene, în primul rând revenirea dosarelor la parchetele specializate, pe modelul anterioar anului 2018, când guvernarea PSD – ALDE au creat SIIJ.


Proiectul prevede preluarea competenţelor SIIJ de o nouă structură, cu 12 procurori la centru şi 30 în teritoriu.

Aceşti procurori sunt anume desemnaţi de plenul CSM: cei 12 procurori din Bucureşti vor fi selectaţi şi desemnaţi de plenul CSM, din cadrul Secţiei de Urmărire Penală din Parchetul General, iar cei 30 de procurori din Curţile de apel vor selectaţi şi desemnaţi de plenul CSM din cadrul Parchetelor de pe lângă Curţile de apel.

Procurorii din Parchetul General vor fi propuşi plenului CSM de către procurorul general, iar procurorii de la Parchetele de pe lângă Curţile de apel, de către prim-procurorii acestor structuri. 

Competenţele SIIJ vor fi preluate de Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii care sunt membri în cadrul Consiliul Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la Curţile de Apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi de procurorii de la Parchetele de lângă aceste instanţe.


Totodată, Parchetele de pe lângă Curţile de Apel vor prelua cauzele privind infracţiunile săvârşite de judecătorii de la Judecătorii, Tribunale şi Tribunalele militare care funcţionează pe lângă aceste instanţe, a arătat el.

Principalele prevederi ale proiectului:

  • ”Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secţiei se transmit pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente potrivit art. 3, care continuă soluţionarea acestora”.
  • Cauzele soluţionate ale căror dosare se află în arhiva Secţiei se transmit pe cale administrativă în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente potrivit.
  • ”Soluţiile de clasare, de renunţare la urmărirea penală şi de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secţiei, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desfiinţării Secţiei controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
  • ”Căile de atac declarate de Secţie pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”..
  • ”Posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a Secţiei la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se preiau de către Secţia de urmărire penală şi criminalistică. Începând cu data desfiinţării Secţiei, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcţii de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat în condiţiile legii pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei. De la data revenirii la parchetul de unde provin ori la parchetele unde au promovat în condiţiile legii, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul secţiei”.

„Câteva dintre principalele reglementări: competenţele SIIJ vor fi preluate de către Parchetele obişnuite, aceste cauze urmând a fi instrumentate de procurori anume desemnaţi. Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul acestei Secţii se vor transmite pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetelor competente, care vor continua soluţionarea acestora, urmând ca cele soluţionate, aflate în arhiva Secţiei, să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data de intrare în vigoare a legii”, a declarat Dan Cărbunaru la finalul şedinţei de guvern.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Ministrul Cătălin Predoiu se arăta nemulțumit, la întâlnirea cu ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Dr. Peer Gebauer, că desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) a ”monopolizat” discuţia despre urgențele acestui domeniu. Ambasadorul l-a asigurat că va fi foarte atent la parcursul pe care-l va avea în Parlament proiectul.

„Desfiinţarea SIIJ a monopolizat discuţia despre justiţie, dar sistemul are nevoie de foarte multe lucruri şi, în special, de încredere în capacitatea sa de a performa. Magistraţii români au demonstrat profesionalism şi integritate, iar continuarea acestei discuţii aruncă o umbră de îndoială nemeritată asupra întregului sistem judiciar. Trebuie să desfiinţăm SIIJ şi să mergem mai departe”, a declarat Cătălin Predoiu, citat într-un comunicat al MJ referitor la întâlnirea cu ambasadorul Germaniei la București.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: