Persoanele condamnate penal vor putea deveni membri ai Guvernului, după reabilitare, potrivit proiectului de lege pentru noul Cod administrativ, elaborat de Cabinetul Mihai Tudose.
Legea 90 l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să devină premier, dar noile precizări nu-l vor ajuta prea mult. Dragnea a fost condamnat la doi ani cu suspendare și patru ani încercare, în Dosarul Referendumului.
Aceasta înseamnă că, potrivit legislației, reabilitarea se aplică automat în cazul său (deoarece este o pedeapsă care se încadrează în maximum doi ani cu suspendare), dar peste șase ani de la condamnare, adică în 2022.
Proiectul, care va fi trimis Parlamentului, elimină această interdicție prin abrogarea Legii 90/2001, cea care precizează, la articolul 4:
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1).
În locul acestei prevederi, în proiectul de Cod administrativ apare, la articolul 17, excepția care le permite reabilitaților să ajungă miniștri sau prim-ministru:
Condiţii generale pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului
Art. 17
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:
- a) au cetăţenia română şi domiciliul în ţară;
- b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
- c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitare
Proiectul a introdus modificare încă de naul trecut, când ministrul care a coordonat elaborarea proiectului era Vasile Dîncu.
Culmea coincidenței, anul acesta, o decizie CCR pe art.4 din Legea 90, pronunțată în urma sesizării Avocatului Poporului, impunea chiar acest lucru:
„Apare cu evidență că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, sintagma ‘nu au suferit condamnări penale’ încetează să mai constituie o interdicție la dobândirea calității de membru al Guvernului în ceea ce privește persoanele care cad sub incidența/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege.
Orice altă interpretare dată sintagmei ‘nu au suferit condamnări penale’ din cuprinsul art.2 din Legea nr.90/2001 ar fi contrară literei și spiritului Constituției”, se arată în motivarea deciziei din 4 mai.
Codul administrativ nu face altceva decât să introducă excepția reabilitaților în prevederea respectivă.
Livia Stanciu, judecător CCR și fost președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, preciza, în opinia concurentă, în care susținea că realibilitarea nu șterge condamnarea:
”Instituția reabilitării, observăm că a fost creată pentru a încuraja comportamentul licit pentru viitor, pentru ștergerea unui trecut nedemn și pentru obținerea unui statut de încredere și demnitate în relațiile cu ceilalți membri ai societății.
Reabilitarea, atât cea de drept, cât și cea judecătorească, nu șterge condamnarea. Aceasta rămâne o realitate judiciară ce nu poate fi desființată decât în cazul admiterii unei căi de atac extraordinare prin care s-ar recunoaște nevinovăția celui condamnat”, a scris Livia Stanciu.
Trei judecători (toți apropiați ai PSD, chiar foști lideri ai acestei formațiuni) – Valer Dorneanu, Marian Enache și Simona-Maya Teodoroiu – toți propuși de Parlament și apropiația ai PSD, au semnat o opinie separată în care au susținut că sesizarea trebuia admisă.
