Ministerul Transporturilor a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de guvern care reglementează vânzarea prin Bursă a câte unui pachet de 20-25% din acţiunile Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), respectiv ale Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CNAPM).
Vânzarea ar urma să se facă prin oferte publice iniţiale (IPO) adresate investitori privaţi, potrivit Agerpres.
Proiectul de HG dă curs unui memorandum publicat în octombrie 2016 de Executiv, prin care s-a convenit ca la CNAB şi CNAPM Constanţa să aibă loc o majorare de capital social prin emiterea de noi acţiuni reprezentând 20-25% din capitalul social al fiecărei companii şi vânzarea acestora prin Bursa de Valori București (BVB).
„Sumele ce vor fi încasate aparţin companiei emitente şi vor fi folosite de către aceasta, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, se menţionează în documentul de motivare care însoţeşte proiectul de HG publicat pe site-ul ministerului.
Finalizarea procesului de privatizare la o serie de societăţi comerciale aflate în portofoliul MT este prevăzută pentru anii 2017 şi 2018.
Aeroporturi Bucureşti
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) şi-a început activitatea la data de 5 februarie 2010 şi asigură coordonarea operaţională şi managementul celor două aeroporturi ale Capitalei – Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu. CNAB a fost înfiinţată prin fuziunea societăţilor care gestionau cele două aeroporturi bucureştene.
Aeroporturile Henri Coandă şi Aurel Vlaicu au fost incluse în Top 5 european al aeroporturilor care au înregistrat cea mai mare creştere a traficului aerian în luna august 2016, de către Airports Council International – Europe, a informat CNAB la mijlocul lunii octombrie 2016 .
La categoria aeroporturilor cu 5-10 milioane de pasageri pe an, „Henri Coandă” a avut o creştere de 17% a traficului aerian şi a ocupat al patrulea loc, după aeroporturile Berlin Schoenefeld, Larnaca (Cipru) şi Tenerife, fiind urmat de aeroportul Faro (Portugalia). Aeroportul Băneasa a ocupat tot al patrulea loc, dar la categoria sub 5 milioane de pasageri pe an, unde top 5 este ocupat de aeroporturile Oradea, Palanga (Lituania), Harkov (Ucraina), Bucureşti Băneasa (cu o creştere de 41% a traficului aerian) şi Keflavik (Islanda).
CNAB a înregistrat pe cele două aeroporturi un trafic aerian de 7.141.740 pasageri şi 79.660 mişcări de aeronave (aterizări şi decolări), în primele opt luni ale anului 2016. Din total, pe Aeroportul Henri Coandă s-au înregistrat 7.138.426 de pasageri şi 71.236 mişcări de aeronave.
Numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile Bucureştiului în perioada ianuarie – august 2016 a înregistrat o creştere de 16,5%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creându-se astfel premisele atingerii pragului de 10 milioane de pasageri în întreg anul 2016.
În plus, creşterea numărului de pasageri pe cele două aeroporturi ale Bucureştiului devansează semnificativ tendinţa generală de 2%, înregistrată la nivel european. Pe aeroporturile Capitalei s-a înregistrat, de asemenea, şi o creştere a numărului de mişcări de aeronave, depăşind şi la acest capitol trendul european, de 2,4%. Astfel, în primele opt luni ale anului 2016, numărul mişcărilor de aeronave pe aeroporturile din Bucureşti a crescut cu 10,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.