Ministerul Finanţelor Publice a pus în dezbatere publică, luni, proiectul unei Hotărâri de guvern prin intermediul căreia Programul guvernamental „Prima Casă” devine accesibil românilor din diaspora.
Potrivit Notei de fundamentare, „ca urmare a solicitărilor primite de către Ministerul Finanțelor Publice, un plafon de 25 milioane lei va fi destinat exclusiv achiziției sau construirii de locuințe pentru persoanele cu cetățenie română care locuiesc în străinătate și au permis de ședere și de muncă eliberate de autoritățile statului respectiv”.
Programul „Prima casă” a fost introdus în 2009, în contextul imposibilităţii accesării de credite destinate achiziţionării/construirii unei locuinţe de către persoanele fizice, datorate în principal lipsei garanţiilor solicitate de finanţatori conform normelor de creditare proprii.
„Prin această hotărâre de guvern se propune stabilirea unui plafon destinat pentru garantarea achiziției sau construirii unei locuințe de către persoanele cu cetățenie română care locuiesc în străinătate și au permis de ședere și de muncă, eliberate de autoritățile statului respectiv. Acest plafon reprezintă o parte din plafonul rămas nealocat şi/sau neutilizat destinat ANL, devenit plafon general de garantare în cadrul programului Prima Casă, fapt ce permite acordarea de garanții pentru toate tipurile de locuinţe prevăzute în legislaţia Programului”, se arată în Nota de Fundamentare publicată pe site-ul MF.
Potrivit statisticii Ministerului Finanţelor, de la demararea programului au fost acordate 123.922 garanţii, din care circa 31% sunt destinate achiziţiei de imobile construite între anii 2008-2013.
Valoarea medie a finaţărilor accesate în cadrul programului este de 38.210 euro.
Din totalul garanţiilor acordate doar 287 de garanţii au fost executate, aceasta reprezentând o rată de default de 0,2%.
(Descărcaţi AICI proiectul de Hotărâre de Guvern)
Rata de utilizare a programului: 1,7%
Guvernul a modificat recent, prin HG nr. 818/2014, normele de implementare a Programului Prima Casă, realocând fondul destinat achiziţei de locuinţe construite de ANL rămas nealocat şi/sau neutilizat, ca plafon general de garantare în cadrul programului Prima Casă.
În HG adoptată pe 25 septembrie, se menţionează că până la 31 decembrie 2014 diferenţa nealocată şi/sau rămasă neutilizată din plafonul de 500 milioane lei destinat exclusiv pentru garantarea finanţării prin program a achiziţiei de locuinţe construite de ANL poate fi utilizată pentru emiterea de garanţii pentru achiziţia oricăror tipuri de locuinţe.
În anul 2013, pentru achiziţia locuinţelor construite prin ANL a fost alocat un plafon în sumă totală de 500.000.000 lei. Din această sumă au fost alocate până acum 314.500.000 lei, în favoarea unui numă de 15 bănci, rămânând o diferenţă de 185.000.000 lei, care ar urma să fie alocată băncilor care nu au solicitat plafon de acest tip sau celor care solicită majorarea plafonului, se arăta în Nota de Fundamentare a proiectului.
În perioada septembrie 2013 – iunie 2014 a fost înregistrat un număr total de 201 de solicitări de acordare de garanţii pentru achiziţia de locuinţe construite prin ANL, iar din plafonul alocat în valoare de 314.500.000 lei au fost acordate garanţii în valoare totală de 8.797.340 lei, reprezentând o rată de utilizare a plafonului alocat de 1,7%, se precizează în acelaşi document.
Din estimările efectuate de către FNGCIMM, până la sfârşitul anului 2014, din suma totală de 500.000.000 lei destinată garantării achiziţiei de locuinţe construite prin ANL, se vor utiliza aproximativ 14.000.000 lei.
În aceste condiţii, a fost emisă HG nr. 818/2014 care permite acordarea de garanţii, în continuare, pentru toate tipurile de locuinţe prevăzute în legislaţia Programului.
Proiect cu acelaşi public-ţintă de la Ministerul Fondurilor Europene
În septembrie 2014, ministrul Eugen Orlando Teodorovici anunţa un alt proiect care vizează românii din Diaspora.
“Ne gândim la o schemă de finanţare pentru comunităţile de români, ceva ce până acum nu s-a mai făcut. Vizăm cel puţin două zone: o dată să pregătim românii din afara ţării noastre, fie că sunt şomeri, fie absolvenţi ai unei forme de învăţământ, fie alte categorii, pentru a-şi putea găsi mai uşor un loc de muncă, din PODSRU al nostru, cu bani europeni, fiindcă avem o axă dedicată acestui tip de finanţare. Acesta ar fi un element, iar al doilea chiar să-şi facă mici afaceri acolo unde locuiesc, dar companiile să se deschidă în România, pentru ca noi, în România, să luăm totuşi taxele şi impozitele unei afaceri pe care o instituim într-un mediu economic, să spunem mult mai facil, poate, dar afacerea să se facă strict de români, cu români”, spunea Eugen Teodorovici într-o conferinţă de presă, la Bistriţa.
