Guvernul a aprobat joi programul anual de consolidare al clădirilor ”cu bulină” din țară, alocând puțin peste un milion de euro pentru consolidarea a 67 de clădiri cu risc seismic ridicat.
De la an la an, alocările guvernamentale pentru acest program sunt din ce în ce mai scăzute, fapt care pune sub semnul întrebării eficiența cheltuirii acestor bani.
5 milioane de lei pentru consolidarea a 67 de clădiri
Programul aprobat joi de guvern se referă, oficial, la proiectarea şi execuţiea lucrărilor de intervenţie pentru 67 de clădiri cu bulină roşie, situate în Bucureşti, Câmpina, Tulcea, Covasna, Constanţa, Bacău, Ploieşti, Suceava şi Târgu-Mureş.
„În cadrul acestui program guvernamental, în acest an, au fost incluse 67 de clădiri, construite înainte de 1977, dintre care 48 sunt situate în Bucureşti, celelalte fiind în Câmpina, Tulcea, Covasna, Constanţa, Bacău, Ploieşti, Suceava, Târgu Mureş. La 25 dintre aceste clădiri (1.069 de apartamente), vor fi executate lucrări de intervenţie, iar pentru 42 de clădiri (2.108 de apartamente) va fi elaborată documentaţia tehnico-economică”, se arată într-un comunicat al guvernului.
Fondurile sunt alocate Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care elaborează și gestionează programul anual în baza propunerilor fundamentate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi de consiliile judeţene şi avizate de Comitetul Municipal Bucureşti, respectiv comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă şi, ulterior, de Comisia Naţională de Inginerie Seismică.
Cum au evoluat alocările în ultimii ani și o comparație sugestivă
În ultimii 3 ani, guvernul a redus constant suma medie alocată unui proiect de consolidare:
- Alocările din 2015 arată o medie de 16.960 euro/proiect.
- În data de 30 aprilie 2014, guvernul a alocat 5 milioane de lei pentru finanţarea lucrărilor de consolidare a 22 de cădiri (o medie de 51. 652 euro/proiect) incluse în Programul de acţiuni privind lucrări de intervenţie pentru reducerea riscului seismic la construcţii.
- În 2013, guvernul a alocat pentru acest program naţional de acţiuni suma de 4,5 milioane de lei, pentru 15 obiective (o medie de 68.181 euro/proiect), 6 dintre acestea (3 din Bucureşti şi câte unul din Constanţa, Tulcea şi Roman) figurând şi pe lista din 2014, din cauza alocărilor insuficiente.
Pentru comparaţie, pentru lucrările de consolidare ale sediului Primăriei Capitalei s-au plătit până în prezent 57 milioane de lei, costul lucrărilor de finisaj fiind estimat la încă 81 milioane de lei. Sumele, asigurate de la bugetul local sau din finanţări externe, au fost anunţate de primarul Sorin Oprescu pe data de 19 martie.
Programul de consolidări- care sunt nevoile
Programele din domeniul consolidării locuinţelor cu risc seismic beneficiază de finanţări subdimensionate faţă de nevoi.
Prin programele locale, în Bucureşti, de exemplu, au fost consolidate 14 clădiri în perioada 2002-2012.
În Bucureşti există, conform datelor PMB, 2.800 de clădiri care trebuie consolidate:
- 380 de clădiri expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public
- 301 clădiri expertizate tehnic şi încadrate în clasa II de risc seismic
- 1619 clădiri expertizate tehnic, încadrate în categoria “urgenţe” fără să fi fost încadrate corespunzător în clasele de risc seismic.
Considerând că sumele alocate anual pentru clădirile incluse în programul guvernamental ar fi suficiente pentru finalizarea șantierelor deschise, păstrând acest ritm de alocare financiară, rezultă că lucrările la toate cele 2.800 de clădiri din București care sunt în pericol să se prăbușească la un cutremur major ar putea fi încheiate în peste 50 de ani.
Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic a fost lansat de Guvernul Radu Vasile, în 1998, şi a debutat cu alocarea fondurilor necesare deschiderii a 8 şantiere.
Până în anul 2000, au mai fost finanţate lucrări la alte 8 clădiri.
Primele lictitaţii pentru lucrări s-au organizat la trei ani de la debutul programului, în 2001, dintre cele 16 obiective fiind contractate lucrări la 5.
Prin lege, proprietarii imobilelor încadrate la diverse clase de risc seismic trebuie să cofinanţeze lucrările de consolidare. Proprietarii pot plăti în rate, de până la 25 de ani, contribuţia şi pot beneficia de scutire de la plata acestora pentru perioadele în care veniturile lor sunt sub salariul mediu net pe economie.
Potrivit unui raport de audit al performanței privind eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul de a preveni efectele unui cutremur major în municipiul București, Curtea de Conturi a cerut din 2014 guvernului ca Programul de consolidare a imobilelor să se deruleze cu titlu gratuit, similar cu programul de reabilitare termică a imobilelor.
