Prognozele de creștere economică pentru România, revizuite drastic în jos: 1,3%, de la 3,4% a guvernului

ING a revizuit prognoza de creștere economică pentru România, de la 2% din PIB la 1,3% din în acest an, pe fondul evoluției dezamăgitoare din trimestrul al doilea, confirmată vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

Și economiștii Erste au decis să-și amendeze prognoza, de la 2,6% la 1,9% din PIB. Prognoza oficială de creștere, cea pe care s-a fundamentat bugetul pe 2024 este de 3,4% din PIB.

”În timp ce consumul privat și investițiile au fost din nou factori pozitivi puternici pentru creșterea anuală de 0,8% din trimestrul al doilea, economia românească are performanțe slabe în ceea ce privește împiedicarea disipării externe a beneficiilor unei activități puternice prin creșterea importurilor”, notează economiștii ING, într-o notă transmisă investitorilor.

Exporturile nete au șters majoritatea câștigurilor, scăzând 4,4 puncte procentuale din creșterea economică din trimestrul al doilea, de 0,8% din PIB. Cererea internă puternică a stimulat importurile, cu un efect negativ de 3 pp asupra creșterii PIB, în timp ce cererea externă slabă a determinat o scădere a exporturilor, generând un efect negativ de 1,4 pp asupra avansului PIB.

”Este clar că impulsul puternic al consumului privat și politica fiscală laxă generează un stimul care se răspândește în principal în afara economiei locale, în beneficiul partenerilor comerciali ai țării. Deși există, de asemenea, un boom rapid al investițiilor (…), acest lucru se manifestă și în cazul importurilor mai mari, deoarece oferta locală nu poate face față cererii”, avertizează specialiștii bănii olandeze.

Mai mult, faptul că aproape toate câștigurile din balanța comercială de anul trecut au fost pierdute ca urmare a răspunsului puternic al consumatorilor la creșterile lor salariale arată că dezechilibrele structurale dintre cerere și ofertă din România mai au mult de parcurs până se pot îmbunătăți.

”Supraevaluarea leului, într-adevăr utilă în lupta împotriva inflației, afectează substanțial și situația comerțului”, mai punctează ei.

Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) din primele cinci luni ale anului a fost de 12,3 miliarde de euro, mai mare cu 1,2 miliarde de euro (+11,1%) decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, potrivit celor mai recente date INS.

***