Prognoza de toamnă a CE: România -creștere de 7% și deficit de 8% în 2021

După o redresare puternică în prima jumătate a anului 2021, Comisia Europeană estimează că, până la sfârșitul acestui an, PIB-ul României va depăși nivelurile anterioare pandemiei. Conform prognozei de toamnă, economia locală va înregistrat un ritm de creștere de 7% din PIB în 2021, respectiv de 5,1% din PIB în 2022.

Principalele motoare de creștere vor fi, în opinia executivului european, consumul privat și investițiile realizate de PNRR. Șomajul ar urma să scadă sub 5% în următorii ani. Principalul risc la această prognoză îl reprezintă înrăutățirea situației epidemiologice.

”Deficitul bugetului general consolidat este prognozat să scadă treptat, până la 6,3% din PIB în 2023, în vreme ce raportul dintre datorie publică și PIB este anticipat să ajungă la 53,2%”, reiese din analiza Comisiei.

Executivul european se așteaptă ca importurile să crească în același ritm cu consumul, însă avertizează că exporturile vor avea o evoluție mai puțin dinamică, pe fondul blocajelor de pe lanțurile de aprovizionare, în special cel auto.

”Prin urmare, comerțul extern va avea o contribuție negativă la creșterea economică, iar deficitul de cont curent ar trebui să urce la 6,5% din PIB în acest an”, notează specialiștii CE.

Economia europeană revine pe o traiectorie expansionistă mai rapid decât se preconizase

În pofida perioadei tot mai dificile, se preconizează că economia UE va continua să se extindă în perioada analizată, atingând o rată de creștere de 5 % în 2021, de 4,3 % în 2022 și de 2,5 % în 2023. Se preconizează că ratele de creștere pentru zona euro vor fi identice cu cele la nivel de UE în 2021 și 2022 și de 2,4 % în 2023.

Această perspectivă depinde în mare măsură de doi factori: evoluția pandemiei de COVID-19 și ritmul în care aprovizionarea se adaptează la redresarea rapidă a cererii în urma redeschiderii economiei.

CE se așteaptă caă cererea internă să fie principalul motor de creștere și în UE Ameliorarea situației pe piețele forței de muncă și scăderea preconizată a economisirii ar trebui să contribuie la un ritm susținut al cheltuielilor de consum. Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) începe, de asemenea, să joace un rol important în stimularea investițiilor private și publice.

Cu toate acestea, ritmul de creștere se confruntă din nou cu vânturi potrivnice. Blocajele și întreruperile la nivelul aprovizionării globale afectează activitatea din UE, în special în sectorul său de producție, care este foarte integrat. În plus, după ce au scăzut drastic în 2020, prețurile la energie, în special la gazele naturale, au crescut într-un ritm susținut în ultima lună și se situează în prezent cu mult peste nivelurile din perioada anterioară pandemiei. Se preconizează că acest lucru va afecta consumul și investițiile.