duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 iulie, 2018

În premieră absolută, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză ( CNSP, ex – Comisia Naţională de Prognoză sau CNP) a publicat o prognoză intermediară de vară, cu diferenţe semnificative în raport cu varianta de primăvară, apărută în urmă cu ceva mai puţin de trei luni, ocazie cu care şi orizontul de timp a fost adus din 2021 în 2022.

Foarte interesant, reevaluarea datelor macroeconomice pentru acest an a condus la creşterea PIB estimat de la 930 miliarde lei la 945 miliarde lei, adică de la 200 miliarde euro la ceva mai mult de 203 miliarde euro ( cursul de schimb mediu a fost păstrat la valoare de 4,65 lei/euro), deşi creşterea economică în termeni reali a fost ajustată de la 6,1% la 5,5%.

(Citiți și: ”Niște chei de citire a prognozelor CNP: adică o prognoză a prognozei”)


În treacăt fie spus, după rezultatul ajustat sezonier de 4,2% avans al PIB pe primul trimestru faţă de acelaşi trimestru din anul precedent ( de fapt 4% brut), pentru ca nivelul de 5,5% să fie atins pe întregul an, ar mai nevoie de o creştere medie pentru trimestrele doi, trei şi patru de 5,9%, dificil de obţinut.

De asemeni, surprinde păstrarea în prognoză a trendului de întărire a leului faţă de euro, nu doar de la 4,65 lei/euro valoare medie în anul curent spre 4,58 lei/euro în 2021, chiar o continuare spre 4,56 lei/euro în 2022.

Una peste alta, venitul pe locuitor a fost reevaluat ( din primăvară în vară) de la 10.269 euro la 10.435 euro pentru 2018 şi de la 13.175 euro la 13.383 euro în 2021, pentru ca în 2022 să urce la 14.458 euro, ceea ce ar constitui o majorare într-un „cincinal” de peste 50% faţă de anul 2017.

(Citiți și: ”Statistica și Prognoza trec în coordonarea directă a Vioricăi Dăncilă”)

Iar asta în condiţiile în care diferenţa dintre creşterea economică ce ar urma să fie înregistrată efectiv şi nivelul PIB potenţial (cel care permite, în teorie, o dezvoltare sustenabilă pe termen mediu şi lung, în condiţii de stabilitate macroeconomică) ar urma să scadă la valori pozitive puţin semnificative, mai mici decât în 2016 şi mult mai mici decât anul trecut (vezi tabelul).


Se poate vedea uşor cum 2017 se individualizează clar din acest punct de vedere iar decalajul important faţă de potenţial nu se va mai repeta curând. După cum anticipam anterior, deflatorul iniţial de 2,1% cu care era ajustat PIB nominal pe 2018 pentru a obţine valoarea reală, a fost modificat puternic, în sensul că valoarea sa s-a dublat la 4,3%.

Totodată, pentru a fi mai aproape de logica datelor deja consemnate de statistica oficială şi de estimările Băncii Centrale, valorile de inflaţie după metodologia naţională au fost ridicate în prognoza CNSP de la 3,2% la 3,5% pentru finalul anului şi de la 4,3% la 4,7% ca medie anuală.

După ajustările de calcul ce au respectat metodologia europeană iată cum se prezintă datele de prognoză în varianta intermediară de vară:

Să vedem şi cum apare revizuită creşterea salarială în termeni reali pe întreaga economie, potrivit CNSP.

Surprinzător, la o inflaţie revizuită foarte clar în sus şi la un venit salarial mediu pe 2018 majorat în prognoză cu doar 0,6% ( de la 2.634 lei în cea de primăvară la 2.650 lei în cea de vară), apare o revenire a creşterii în termeni reali de la 6,4% la 6,7% pe anul în curs (vezi tabelul).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Dacă se ia în calcul şi valoarea de creştere a câştigului salarial real avansată oficial pentru 2022 la nivelul de 4,6%, rezultă o majorare a puterii de cumpărare a veniturilor din salarii cumulată pe cei cinci ani din perioada 2018 – 2022 ceva mai mare de 29%, aproape identică cu cea a avansului PIB, de aproape 30%.

În aceste condiţii, va fi interesant de urmărit cum se va majora, în acelaşi interval timp, ponderea declarată oficial a remunerării salariaţilor în PIB de la 37% în 2018 la 40,3% în 2022. Mai ales că, din 2019 încolo, raportul dintre creşterea economică şi creşterea salariilor reale se va inversa, adică cele din urmă vor creşte mai puţin şi nu mai mult decât economia, potrivit datelor oficiale.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: