luni

6 februarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

18 ianuarie, 2021

A apărut prognoza de iarnă 2021, utilizată potrivit Comisiei Naționale pentru Strategie și Prognoză pentru bugetul pe anul în curs.

Era și mai utilă, ca sfetnic bun, ceva mai devreme, dar, pe fondul schimbărilor intervenite de curând, a fost greu să se iasă din ritmul consacrat al instuției aflate în subordinea Guvernului instalat relativ recent.

Principalele prevederi la nivelul indicatorilor economici ar fi mai util să fie comparate între anii 2022 și 2019, pentru simplul motiv că în 2021 nu vom reuși să revenim la rezultatele economice atinse în 2019.


Cu diferențe majore între sectoarele economice, care ar trebui menționate pentru a vedea cum se va transforma economia națională.

Prognoza pe sectoare

În treacăt fie spus, pentru a lămuri odată competiția între PIB și salarii ÎN TERMENI REALI, dacă s-ar putea crește la infinit veniturile mai repede decât rezultatul economiei, cum ne-am obișnuit noi deja, premiul Nobel pentru creșterea nivelului de trai fără majorare de productivitate ar fi deja antamat (vezi aproape cele zece procente în plus ca putere de cumpărare din doar 4,4% rezultat concret, 2022 la 2019)

Altminteri, conform datelor oficiale prognozate, industria va reuși de-abia cu greu să revină în 2022 la nivelul din 2019 (+0,8%). Însă nu și la nivelul atins în 2018, dată fiind scăderea începută înainte de criza indusă de pandemie și mascată acum de aceasta. Agricultura, nici vorbă să facă ”V-uri” pe grafice și de-abia în 2024 s-ar putea să mai revenim la producțiile din 2018.


Desigur, avem servicii, pe care e mai greu de spus din ce le vom achita, și construcții, care se vor duce precum în era socialistă, la un avans de +27,2% în trei ani și +51% pe cincinalul 2019 – 2024 (n-am mai prezentat in extenso toate datele pe 2023 și 2024 pentru că experiența ne-a dezamăgit anterior așteptările).

La ce industrie și agricultură vom avea, pentru că e mai greu să exportăm construcții, ritmul de creștere la export va rămâne sistematic sub cel al importurilor. Ceea ce nu miră, pentru că se înâmpla înainte de criză și se va perpetua după ce trece impactul Covid, în condițiile în care și țările cu care facem schimburi ar fi în principiu la fel de afectate ca și noi.

Cursul valutar și contul curent

Astfel, în pofida eforturilor de a suplini ieșirile de valută pentru mărfurile comercializate pe piața internă cu banii trimiși în țară de ce va mai rămâne din marea masă inițială a „căpșunarilor” și din ce servicii mai prestăm pe afară și sunt facturate aici (transporturi internaționale și prelucrare de mărfuri aflate în custodie), vom rămâne cu deficitul contului curent peste nivelul de avarie de -4% din PIB.

Soldul acestui cont (care măsoară fluxurile financiare ale țării) va începe să reintre spre normal de-abia prin 2024 (-3,9% PIB). Ceea ce ne va pune într-o situație aproape imposibilă pentru adoptarea euro pe termen mediu, chiar dacă acest indicator nu este inclus direct în criteriile Maastricht.

Iar asta este în scenariul dezirabil, urmărit de factorii de decizie ca țintă pentru politicile derulate. Ceea ce, ca să mai facem o trimitere la ceva mai palpabil pentru marea masă a populației, inclusiv cu economii în bănci și/sau plătitoare de rate, ridică problema prognozei de inflație și curs față de euro.

Unde, în pofida faptului că CNSP a achiesat la ancora utilă pentru trecerea la euro în 2027 (intrare în ERM II cel mai târziu la 1 ianuarie 2025), reprezentată de cursul dezirabil de 5 lei/euro (mai sunt patru ani, iar presiunile de majorări de pensii și salarii „no matter what” se intensifică), aprecierea sistematică în termeni reali a leului se arată destul de optimistă.

Articole recomandate:

Etichete: , , ,

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: